Ambele reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă sunt oprite, iar repornirea lor depinde de evoluția nivelului Dunării. Nuclearelectrica a anunțat că Unitățile 1 și 2 vor rămâne neconectate la Sistemul Energetic Național atât timp cât condițiile hidrologice nu permit funcționarea în siguranță. Compania precizează că nu există niciun risc pentru securitatea nucleară și că oprirea afectează exclusiv producția de energie electrică.
Centrala de la Cernavodă folosește apa din sistemul Dunăre–Canalul Dunăre–Marea Neagră pentru răcirea instalațiilor. Când nivelul apei scade sub anumite praguri, componente ale sistemului de răcire pot ieși din parametrii optimi de exploatare, iar operatorul este obligat să reducă puterea sau să oprească reactoarele. Nuclearelectrica subliniază că centrala dispune de mai multe sisteme de răcire, proiectate să funcționeze la niveluri diferite ale apei, iar acestea sunt activate în funcție de parametrii tehnici. „Funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate integral în orice moment”, a transmis compania. Autoritățile au luat măsuri suplimentare pentru protejarea pompelor și menținerea redundanței sistemelor de răcire.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară, a declarat că situația este dificilă din perspectiva producției, dar rămâne sub control din punct de vedere al securității nucleare. „Situația actuală este dificilă din perspectiva producției de energie, însă este pe deplin gestionată din punct de vedere al securității nucleare, prin tehnologie, proiect și expertiza echipelor noastre”, a afirmat acesta. Compania insistă că oprirea nu este o urgență nucleară: chiar și când un reactor nu produce electricitate, răcirea și monitorizarea instalațiilor continuă, iar pentru perioadele de oprire există sisteme independente și proceduri speciale.
Cele două unități asigură în mod obișnuit aproximativ 20% din producția națională de energie electrică. În 2025, potrivit raportului anual al Nuclearelectrica, au livrat în Sistemul Energetic Național circa 10,1 milioane MWh. Oprirea simultană elimină temporar o capacitate de aproximativ 1.300 MW, iar sistemul trebuie să compenseze prin alte centrale, importuri sau o combinație a acestora. Spre deosebire de energia solară și eoliană, producția nucleară este constantă pe parcursul zilei și importantă pentru echilibrarea rețelei. Impactul asupra prețurilor depinde de durata opririi, de consum, de disponibilitatea altor capacități și de piața regională. Nuclearelectrica nu a oferit o estimare privind efectele asupra prețurilor.
Compania urmărește prognozele hidrologice și va publica un nou comunicat în momentul reconectării unităților. Până atunci, perioada de oprire este folosită pentru lucrări de mentenanță și pentru identificarea unor soluții care să reducă vulnerabilitatea centralei la situații similare. „Folosim această perioadă de oprire controlată pentru activități de mentenanță și de creștere a rezilienței, până când nivelul Dunării va permite repornirea în siguranță a unităților. În paralel, am inițiat consultări cu experți pentru a identifica cele mai bune soluții pe termen mediu și lung”, a explicat directorul general. Cernavodă este singura centrală nuclearoelectrică din România și una dintre cele mai importante surse de electricitate produse constant, indiferent de condițiile meteorologice.
3