Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național resping actuala formă a proiectului Legii salarizării și cer retragerea documentului, urmată de reluarea reformei de la zero. Într-un comunicat de presă transmis sâmbătă, sindicaliștii acuză Guvernul că propune o lege care adâncește inechitățile din sectorul public, reduce valoarea de referință de la 4.100 la 4.000 de lei și plafonează sporurile, în timp ce un executiv demis negociază o reformă care afectează peste un milion de angajați.

Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) susțin că noua variantă a proiectului nu corectează dezechilibrele acumulate în sistem. „În loc să corecteze dezechilibrele acumulate în sistem și să construiască o salarizare coerentă, predictibilă și echitabilă, noua variantă a proiectului continuă să opereze cu soluții de compromis, să favorizeze anumite categorii și să lase în urmă exact acele sectoare care asigură funcționarea serviciilor publice esențiale”, se arată în documentul semnat de cele cinci organizații.

Una dintre cele mai grave probleme semnalate este reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Sindicatele solicitaseră ca aceasta să fie stabilită la nivelul salariului minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii. „În schimb, este diminuat chiar reperul de la care ar trebui construit întregul sistem, în timp ce, în numeroase sectoare, creșterile prevăzute nu acoperă pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani. O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților”, avertizează sindicaliștii.

De asemenea, confederațiile critică plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, inclusiv prin raportare la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare. Potrivit sindicatelor, această măsură poate anula drepturi salariale recunoscute de lege. „Respingem și modul de elaborare a proiectului. Dialogul social nu înseamnă transmiterea cu întârziere a documentului și acordarea unui interval simbolic pentru observații. O lege care afectează peste un milion de salariați din sectorul public nu poate fi construită pe repede-înainte, iar sindicatele nu pot valida în câteva ore sau zile decizii cu efecte pentru ani și decenii. Consultarea formală nu este dialog social!”, se mai arată în comunicat.

Sindicaliștii consideră, totodată, că un guvern demis nu poate decide viitorul salarizării prin negocieri purtate în afara mandatului. „Nu poate fi acceptabil ca un guvern aflat într-o astfel de situație să stabilească, să negocieze și să angajeze România în privința unei politici publice care afectează peste un milion de salariați, fără un mandat politic deplin și fără un dialog social real”, susțin cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național. Din acest motiv, actuala variantă a legii salarizării nu mai poate constitui baza unei reforme credibile, echitabile și acceptate de partenerii sociali.

Liderii partidelor care au format fosta coaliție guvernamentală au primit, joi, o versiune a proiectului legii salarizării. Noua variantă urmează să fie analizată de partide, iar o decizie va fi luată la începutul săptămânii viitoare, când va avea loc o nouă întâlnire cu Nicușor Dan. Adoptarea legii este esențială pentru evitarea pierderii a peste 700 de milioane de euro din PNRR. Dacă liderii partidelor ajung la un acord asupra principalelor prevederi, proiectul legii salarizării bugetarilor poate merge apoi în Parlament, care a fost deja convocat în sesiune extraordinară.

Autor

Justiție

Ioana Dumitrescu — justiție, Prisma Zilei.