Anul 2014 a marcat o schimbare importantă pe scena politică românească: Klaus Iohannis, candidatul Alianței Creștin-Liberale, a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie, în fața premierului de atunci, Victor Ponta, candidatul alianței PSD-UNPR-PC. Victoria a fost prima obținută de un candidat din afara nucleului politic tradițional postcomunist, într-un scrutin care a mobilizat puternic electoratul din diaspora și a mutat o parte importantă a confruntării în mediul online.
Competiția electorală a fost urmărită pas cu pas încă dinaintea începerii oficiale a campaniei. Pe 25 iulie 2014, Victor Ponta și Klaus Iohannis ocupau primele două poziții în preferințele alegătorilor, cu o diferență de aproximativ 10 procente între ei, dar analizele arătau că distanța se reducea în scenariul unui eventual tur al doilea. În august, o analiză privind aparițiile în mass-media ale principalilor candidați indica faptul că premierul Victor Ponta conducea în topul aparițiilor, cu 7.431 de apariții, urmat de Klaus Iohannis cu 4.773 de apariții și de Cristian Diaconescu cu 1.816 apariții.
După desemnarea candidaților de către principalele partide, Klaus Iohannis a anunțat că a strâns 2,2 milioane de semnături pentru candidatura sa. «Acum a venit vremea faptelor, oamenii mă cunosc. Sunt mai puțin un om al vorbelor și mai mult un om al faptelor. Vreau să candidez pentru a face altfel de politică în țara noastră. Mai puțin spectacol, mai puțină gălăgie, mai multe soluții pentru oameni, pentru România», a declarat Iohannis la depunerea candidaturii, potrivit relatărilor de atunci.
Campania pentru primul tur nu a inclus dezbateri electorale comune între candidați, însă confruntarea s-a mutat tot mai mult în mediul online. O monitorizare publicată la 21 octombrie 2014 arăta că mesajele lui Victor Ponta de pe Facebook ajungeau, în valori absolute, la cel mai mare număr de simpatizanți, dar raportat la numărul de fani, mesajele lui Klaus Iohannis și ale Monicăi Macovei aveau o eficiență mai mare.
În primul tur, desfășurat pe 2 noiembrie, Victor Ponta s-a clasat pe primul loc, cu 40,44%, iar Klaus Iohannis a obținut 30,37%. Cei doi au intrat în turul al doilea, iar pe următoarele poziții s-au clasat Călin Popescu-Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei și Dan Diaconescu. Alegerile au fost marcate și de mobilizarea puternică a românilor din diaspora: în mai multe capitale europene s-au format cozi la secțiile de votare, iar numeroși români nu au reușit să voteze înainte de închiderea urnelor. La Londra, mulți români nu au putut vota după închiderea secțiilor, iar la Paris câteva zeci de persoane care așteptaseră ore întregi au forțat intrarea în Ambasada României, în încercarea de a-și exprima opțiunea electorală.
Înaintea celui de-al doilea tur, după mai multe încercări de organizare a unei confruntări, Klaus Iohannis și Victor Ponta au participat la două dezbateri televizate, la Realitatea TV și B1 TV. Prima dezbatere a fost marcată de acuzații directe la adresa lui Iohannis, legate de faptul că acesta nu ar ști câte secții de votare sunt în Germania, cât este pensia medie și cât este punctul de TVA. Cea de-a doua confruntare, transmisă de B1 TV, a fost urmărită în regim de live text, iar printre temele discutate s-au numărat problemele economice și sociale care dominau agenda publică.
Pe lângă miza politică, anul 2014 a adus și o performanță sportivă de referință: Simona Halep a devenit una dintre principalele figuri ale sportului românesc, ajungând în premieră într-o finală de Grand Slam. Rezultatul a consolidat poziția României în tenisul mondial și a contribuit la creșterea vizibilității sportive a țării în presa internațională.
Pentru presa românească, 2014 a fost un an în care evenimentele politice și sportive au dominat agenda publică, iar informațiile transmise în timp real au fost preluate și citate de numeroase publicații scrise din țară. Atât alegerile prezidențiale, cât și parcursul Simonei Halep au rămas repere ale anului, cu impact durabil asupra dezbaterii publice și a percepției asupra României în plan internațional.
2