SpotMedia.ro lansează podcastul «Controverse», realizat de jurnaliștii Matei Udrea și Emilian Isailă, o emisiune care își propune să dezbată subiecte de actualitate din unghiuri diferite și să le pună în context. Prima ediție, difuzată acum, este una specială de lansare, iar din 5 octombrie podcastul va apărea în fiecare luni. Formatul, de aproximativ o oră, poate fi urmărit atât video, cât și audio.
Emisiunea nu aduce în prim-plan o controversă între cei doi realizatori, ci una care există deja în societate: o temă care provoacă dispute, nelămuriri sau interpretări diferite și care este analizată pentru a fi explicată și decodificată. «Ne propunem să dezbatem lucruri despre care se vorbește mai puțin în presă, la care noi avem, prin natura meseriei, acces la informații, unele de culise, altele oficiale. Încercăm să le asamblăm pentru a le înțelege și publicul, pentru că de multe ori vin fragmentate din zeci de direcții, ca un fel de așchii. Noi încercăm să le punem la un loc ca să creăm context și să se înțeleagă ce se întâmplă», explică Matei Udrea.
Cei doi jurnaliști au o experiență de peste trei decenii, au fost colegi la Evenimentul Zilei și au păstrat legătura de-a lungul timpului. Ideea podcastului îi aparține lui Teo Udrea, care i-a propus lui Emilian Isailă să o pună în practică, susținând că este nevoie de o astfel de călătorie în profunzimile actualității românești și internaționale. Matei Udrea are o bogată experiență ca realizator de podcasturi, fiind producătorul «Colecționarului de istorie», alături de Andrei Pogăciaș, și realizează împreună cu Cristian Ghinea un podcast politic pe platforma digitală «Comunitatea Liberală».
Primul episod al podcastului «Controverse» pornește de la o anomalie observată în istoria recentă a României: persoane cultivate, sprijinite sau folosite de structurile românești ajung, la un moment dat, să graviteze spre Rusia și să servească interese contrare celor pentru care fuseseră inițial construite. Emilian Isailă spune că, documentând în ultimii ani agenții de influență, finanțările și legăturile cu Kremlinul, a observat repetarea aceluiași tipar. «M-a frapat pe parcursul acestei lungi călătorii faptul că agenți de influență, agenți creați de serviciile de informații din România, la un moment dat, ca și cum ai apăsat pe un buton, baleiau către Rusia», afirmă el.
Întrebarea centrală a dezbaterii este dacă această schimbare se explică printr-o comuniune de idei și credință cu rușii sau printr-o relație de subordonare ori control. Răspunsul oferit de Emilian Isailă este că este vorba despre o relație tipică raporturilor din domeniul informațiilor, unde lucrurile nu sunt neapărat comuniuni de idei. «Ai fost recrutat de X, s-au făcut anumite servicii și, la un moment dat…», explică el.
O altă explicație avansată de Isailă ține de modul în care au fost reconstruite serviciile românești de informații după căderea comunismului și de oamenii care le-au condus în primii ani. «Am ajuns la răspuns întâmplător, vorbind cu o persoană care știe cum funcționează și care a zis: «Păi uită-te cine a creat serviciile de informații din România după 1990». Și în momentul în care te uiți cine a creat serviciile de informații din România, cum au fost create și cine le-a condus o vreme, se poate înțelege faptul că cei care creează agenții de influență sunt și ei, la rândul lor, creați și au conexiuni cu Moscova», spune jurnalistul.
Înainte de aderarea la NATO, au existat reforme și oameni scoși din sistem, însă problema, susține Isailă, este ce s-a întâmplat ulterior cu rețelele și conexiunile construite de aceștia. «Când a trebuit să intrăm în NATO, au trebuit să facă niște reforme, au venit oamenii cu liste, au fost scoși la pensie. Ce ai făcut cu ei după ce i-ai lăsat la pensie? Au continuat afacerile, au rămas conectați, au avut și oameni în interior», explică el.
Există și un tipar istoric mai larg, amintit de Matei Udrea, potrivit căruia România a făcut marile salturi civilizaționale și ca națiune în momentele în care Rusia a fost slabă sau în criză. Primul moment este formarea statului român modern, în 1859, după înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii de către francezi și britanici. «România, demonstrat istoric, a făcut cele mai mari salturi înainte, din punct de vedere civilizațional și ca națiune, în momentele în care Rusia a fost slabă», spune Udrea. Al doilea moment a venit odată cu prăbușirea Imperiului Țarist, context în care a devenit posibilă formarea României Mari, iar al treilea a fost prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, care a scos România din sfera de influență a Moscovei.
Podcastul «Controverse» își propune să ofere publicului posibilitatea de a înțelege în profunzime un eveniment sau o temă de dezbatere publică, punând la un loc informații care de multe ori ajung fragmentate. Prima ediție este disponibilă acum, iar din 5 octombrie emisiunea va avea o apariție săptămânală, în fiecare zi de luni.
2