Industriile creative din România au nevoie de un ecosistem coerent care să susțină artiștii pe termen lung, iar educația și gândirea critică sunt esențiale într-o lume tot mai modelată de inteligența artificială. Acestea au fost principalele teme ale dezbaterii «CREATIVE ROMANIA: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative», organizată luni, 5 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară din București, în cadrul Romanian Creative Week (RCW) X Bucharest 2026.
Masa rotundă, găzduită de Marlene Herberth, curator în cadrul RCW și coordonator pentru cultură și educație al Bisericii Evanghelice C.A. din România, a fost deschisă de Mirabela Grădinaru. Prima Doamnă a transmis un mesaj de susținere pentru industriile creative și a vorbit despre artiști, designeri, antreprenori și meșteșugari care reușesc să construiască proiecte valoroase, de multe ori cu resurse limitate, insistând asupra colaborării dintre domenii, instituții și comunități.
«Creativitatea nu se dezvoltă în izolare. Ea are nevoie de conexiuni, de oameni care vin cu idei, de instituții și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a crea ceva nou. Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, ci creează posibilități de dezvoltare pentru comunități», a subliniat Mirabela Grădinaru.
Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a atras atenția că o «Românie creativă» trebuie construită încă din primii ani de educație. El a criticat un sistem educațional concentrat pe memorare și reproducerea informației și a argumentat că inteligența artificială trebuie folosită ca instrument, fără ca dezvoltarea tehnologică să înlocuiască gândirea critică, creativitatea și educația umanistă.
«Soluția este să schimbăm paradigma educațională a societății. Copiii sunt foarte creativi, problema este că noi îi înregimentăm. Inteligența artificială, dacă nu o tratăm ca pe un instrument și nu încurajăm gândirea creativă a copiilor, s-ar putea să ne șablonizeze mintea și mai mult. Am auzit de multe ori că universitățile trebuie să colaboreze cu industriile creative. Eu cred că universitățile ar trebui să devină o industrie creativă și să iasă din zona de fabrică de diplome», a declarat Sorin Costreie.
De la educație, conversația a trecut către întâlnirea dintre creația umană și tehnologie. Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, a propus o perspectivă în care inteligența artificială nu intră în conflict cu industriile creative, ci poate face cu atât mai valoroase experiențele care nu pot fi standardizate: manufactura, interacțiunea directă, emoția și relația dintre oameni.
Artistul vizual Andrei Cozlac, curatorul New Media District al RCW și cadru didactic al Universității de Arte «George Enescu» din Iași, a adus în discuție felul în care inteligența artificială schimbă raportarea la creativitate și, mai ales, nevoia de a-i pregăti pe copii pentru o lume în care tehnologia va fi tot mai prezentă. În locul respingerii AI, artistul a pledat pentru educație, gândire critică și păstrarea libertății de a experimenta, astfel încât noile instrumente să fie înțelese și folosite conștient.
«Inteligența artificială face parte din următoarea etapă evolutivă a umanității. Întrebarea este ce se întâmplă când ajungem cu ea la copii și cred că soluția este să antrenăm cât mai mult gândirea critică», a spus Cozlac.
A doua parte a dialogului a pornit de la o realitate deja vizibilă: artiști, designeri, cineaști și muzicieni români ajung pe scene și piețe internaționale, dar succesul este încă, în multe cazuri, rezultatul efortului individual, în lipsa unui sistem coerent care să le susțină promovarea și accesul pe piețele internaționale.
Designerul Ioana Ciolacu, curator al Romanian Fashion Week și președinte al Romanian Fashion Council, a vorbit din proprie experiență despre traseul de la educație la contactul direct cu industria. Educația alternativă de tip Waldorf i-a oferit încă de mică autonomie și libertatea de a alege, iar competițiile internaționale i-au deschis ulterior accesul către experiența practică din moda profesionistă.
Producătorul de film Andrei Boncea, președintele Alianței Producătorilor de Film, a dus discuția spre felul în care inteligența artificială poate schimba profesiile creative și modul de lucru al artiștilor. El a vorbit despre apariția «artistului-companie», creatorul care, cu ajutorul noilor instrumente tehnologice, ar putea prelua singur o parte dintre activitățile pentru care, până acum, era nevoie de echipe întregi.
Din perspectiva industriei muzicale, Anca Lupeș, președinte RAW Music și fondator Mastering The Music Business, a subliniat nevoia unei implicări mai consistente a statului, în special în promovarea și accesul artiștilor români pe piețele internaționale. Networkingul, prezența în contexte profesionale internaționale și sprijinul pentru export sunt, în opinia sa, esențiale pentru ca artiștii români să poată depăși mai ușor granițele pieței locale.
Anca Lupeș a sintetizat și două direcții concrete: o strategie pentru cultură care să fie aplicată și un mecanism de susținere financiară din partea statului, cel puțin pentru exportul cultural. Dezbaterea a evidențiat astfel că viitorul industriilor creative depinde de echilibrul dintre tehnologie, educație și politici publice coerente.
3