Economia României va intra în contracție în 2026, cu o scădere a PIB de 1%, iar perspectivele unei redresări susținute rămân slabe, potrivit unei analize realizate de economiștii Liam Peach, William Jackson și Nicolas Crittenden de la Capital Economics. Analiza avertizează că deficitul fiscal se reduce, dar rămâne prea mare, iar blocajul politic persistent face ca procesul de consolidare să devină tot mai dificil. «O pierdere semnificativă a încrederii investitorilor rămâne un risc major», notează economiștii.
Deși evoluția recentă a României nu a fost atât de slabă pe cât se anticipa, perspectivele nu sunt optimiste. «Economia a ieșit la limită din recesiune în trimestrul al doilea. Cu toate acestea, perspectivele unei redresări semnificative sunt încă reduse. Indicatorii de activitate pentru trimestrul al treilea rămân foarte slabi, iar impulsul generat de intrările de fonduri europene s-a estompat», avertizează analiștii. Capital Economics estimează o creștere de 0,7% în 2025, urmată de o scădere de 1% în 2026, o revenire de 1,5% în 2027 și de 2,3% în 2028. Prognoza este mai pesimistă decât consensul general pentru Europa emergentă, iar compania se declară «mai puțin optimistă decât consensul în privința României».
Înăsprirea fiscală va menține economia aproape de stagnare. Majorările de TVA de anul trecut au menținut inflația la un nivel ridicat, iar piața muncii a fost foarte slabă, cu o scădere de 6,8% a salariilor reale față de anul anterior în trimestrul al doilea. Aceste presiuni negative probabil vor persista. Rata șomajului este estimată să crească de la 6,1% în 2025 la 6,7% în 2026, apoi la 7,1% în 2027 și să rămână la 7,1% în 2028. Inflația este prognozată la 8,3% în 2026, 5% în 2027 și 4% în 2028. Capital Economics se așteaptă ca rata de politică monetară a BNR să rămână la 6,5% la sfârșitul lui 2026, iar prima reducere de 25 de puncte de bază să aibă loc abia în trimestrul al treilea din 2027.
Deficitul bugetar ar urma să scadă la 6% din PIB în acest an, dar analiștii avertizează că, în absența fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) care să stimuleze reformele, ritmul de reducere a deficitului va încetini. Datoria publică este estimată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,8% în 2026, 63,5% în 2027 și 64,3% în 2028. Deficitul de cont curent va fi de 7,5% din PIB în 2026, după 7,8% în 2025, iar pozițiile externe ale României și Turciei sunt considerate cele mai vulnerabile din regiune, putând fi expuse unor riscuri în cazul unui scenariu mai nefavorabil privind prețurile energiei. Randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani este prognozat la 7,25% la sfârșitul lui 2026 și 7,00% la sfârșitul lui 2027.
Capital Economics consideră că principala constrângere pentru economia României este situația politică și dificultatea de a menține procesul de consolidare fiscală. «Menținerea direcției de consolidare fiscală va contribui la limitarea randamentelor obligațiunilor și la evitarea unei retrogradări a ratingului de credit sub nivelul investment grade. Menținerea stabilității pe piețele financiare va permite, de asemenea, băncii centrale să relaxeze politica monetară anul viitor, odată ce inflația va coborî la un nivel mai redus. Condițiile financiare mai relaxate ar trebui să contribuie la consolidarea redresării începând din 2028, însă riscurile rămân clar orientate în sens negativ, pe fondul crizei politice persistente și al riscului de derapaj fiscal», avertizează analiștii. În acest context, președintele Dan întâmpină dificultăți în numirea unui premier capabil să conducă un guvern stabil, ceea ce amplifică incertitudinea economică.