Nivelul Dunării la Cernavodă a coborât sâmbătă, 10 octombrie, la −259 cm, cu doar 3 centimetri peste limita operațională de −262 cm care asigură condițiile de pompare a apei de răcire pentru centrala nucleară. Anunțul a fost făcut de Administrația Națională «Apele Române» (ANAR), care a precizat că debitele fluviului la intrarea în țară sunt sub 1.200 de metri cubi pe secundă. Situația impune adoptarea unor măsuri operative urgente și coordonate, potrivit instituției.
Ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă sunt deja oprite din cauza secetei. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, când nivelul apei nu mai permitea funcționarea în parametrii normali de producere a energiei electrice, explica atunci directorul centralei, Romeo Urjan. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a confirmat recent că reluarea funcționării nu este posibilă cel puțin până la 15 octombrie, din cauza condițiilor hidrologice.
Chiar dacă reactoarele sunt oprite, nevoia de răcire nu dispare. Oprirea unui reactor întrerupe reacția nucleară în lanț care asigură producția de energie, dar combustibilul continuă să degaje căldură prin dezintegrarea produselor radioactive. Această căldură reziduală trebuie evacuată și în perioada în care reactorul nu mai produce electricitate. Nuclearelectrica preciza într-un raport de sustenabilitate din 2024 că volumul de apă utilizat la o unitate oprită este mai mic, iar într-o informare tehnică din 2015 explica faptul că oprirea controlată la niveluri foarte scăzute ale Dunării urmărește tocmai păstrarea apei necesare menținerii reactoarelor în siguranță.
Petre Min, șeful Serviciului Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), a explicat că atingerea limitei nu înseamnă un accident nuclear. «Chiar dacă se ating anumite limite, nu vorbim despre un accident nuclear. Prin felul în care este proiectată o instalație nucleară, sunt rezerve, cel puțin dacă este să vorbim ca și zile, sunt rezerve de apă care chiar dacă nu există intervenție din perspectiva a ceea ce reprezintă apă în nivelul din Dunăre, sunt rezerve suficiente ca 3 zile să nu se întâmple absolut nimic în instalația nucleară», a declarat el. Potrivit acestuia, planurile pentru un eventual accident nuclear nu se activează automat la atingerea limitei de nivel a fluviului.
Pentru a limita scăderea nivelului Dunării în sectorul Cernavodă, ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 de metri cubi pe secundă a debitului evacuat din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei, în perioada 10–18 octombrie. Intervenția este coordonată cu evacuări controlate din acumulările Izbiceni, de pe Olt, și Mihăilești, de pe Argeș. Autoritățile țin cont de debitele disponibile, de timpul în care apa ajunge în sectorul vizat și de prognozele hidrologice. Apele Române subliniază că măsura nu presupune golirea lacului Iezer: «După aplicarea acesteia, în acumulare va rămâne disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane m³, evacuările fiind realizate controlat, cu monitorizarea nivelurilor și debitelor și adaptarea manevrelor la condițiile hidrologice și de exploatare.»
În paralel, se lucrează la un baraj pentru direcționarea apei spre zona de aspirație a pompelor de răcire. Măsurile, temporare și excepționale, sunt luate în baza hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență privind situația hidrologică severă și alimentarea cu apă a centralei. Chiar dacă limita operațională ar fi atinsă, există rezerve de apă și proceduri care permit intervenția în siguranță, au dat asigurări autoritățile.
3