Operațiunile atribuite Rusiei pe teritoriul european devin tot mai frecvente și mai îndrăznețe, iar unii experți consideră că termenul de „război hibrid” nu mai descrie corect realitatea. Descoperirea unor drone și explozibili în Germania, doborârea unei drone navale lângă o platformă de gaze din Marea Neagră și planurile de asasinare a unor directori din industria europeană de armament sunt doar câteva dintre incidentele care alimentează această dezbatere.
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că țara sa se confruntă cu „amenințări cât se poate de reale” și se află în atenția tot mai mare a „atacatorilor hibrizi”. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre „o campanie de amenințări în escaladare” și despre un „război hibrid”, după incidentul din Marea Neagră. Lista incidentelor este însă tot mai lungă, iar unele servicii de informații se tem că aceste operațiuni ar putea pregăti terenul pentru un atac direct al Rusiei asupra unui stat NATO.
„Ne aflăm, într-adevăr, într-un război hibrid care nu mai este chiar atât de «hibrid»”, spune Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO și actual director al Asociației Europene a Industriilor Aerospațiale, de Securitate și Apărare. Potrivit acesteia, directorii companiilor europene din industria apărării și-au întărit măsurile de securitate personală în ultimele luni, după amenințările primite de șeful companiei suedeze Saab și după descoperirea unui plan de asasinare a directorului executiv al Rheinmetall, gigantul german din industria armamentului.
Liderii și oficialii UE evită însă să transmită că Rusia s-ar afla în pragul unui atac direct. „Putem spune foarte clar că serviciile europene nu văd niciun risc de atac asupra țărilor europene”, a declarat pentru Politico un înalt oficial european, sub protecția anonimatului. Termenii de „amenințare hibridă” și „război hibrid” cuprind o combinație de presiuni și acțiuni subversive, care pot fi diplomatice, militare, economice sau tehnologice, coordonate pentru atingerea anumitor obiective fără să depășească pragul unui război declarat oficial, potrivit definiției Comisiei Europene.
Formula este folosită pentru acțiunile care nu reprezintă atacuri militare directe asupra unor ținte europene, astfel încât UE și NATO nu sunt puse în situația de a răspunde militar. Noțiunea sugerează și că este vorba despre amenințări deja devenite obișnuite, după aproape două decenii de atacuri și provocări de intensitate redusă în Europa. Există și un motiv economic: o recunoaștere a faptului că statele europene se află într-un conflict direct cu Rusia ar putea determina retragerea investitorilor și o creștere puternică a primelor de asigurare.
James Appathurai, adjunct al secretarului general al NATO pentru inovare, amenințări hibride și securitate cibernetică, consideră că termenul rămâne potrivit pentru acțiunile Rusiei, inclusiv încălcarea spațiului aerian al NATO sau al UE cu drone și aeronave. „Tindem să folosim termenul «acțiuni hibride» deoarece am depășit cu mult stadiul simplelor amenințări, după cum se poate vedea din multitudinea atacurilor cibernetice, a actelor de sabotaj și a incursiunilor cu drone”, a explicat el. NATO răspunde acestor acțiuni prin măsuri precum expulzarea coordonată a unor diplomați ruși sau desfășurarea de mijloace militare în Marea Baltică, pentru protejarea infrastructurii submarine.
Criticii avertizează însă că folosirea excesivă a expresiei „război hibrid”, inclusiv pentru asasinate și incursiuni cu drone, ar putea induce publicului un fals sentiment de siguranță. „Ar trebui să vorbim pur și simplu despre un conflict”, afirmă Pawel Wieczynski, directorul companiei de tehnologie pentru apărare DataWalk. El amintește că Rusia a fost foarte aproape, în decembrie anul trecut, să paralizeze întreaga rețea energetică a Poloniei. „Am fost la câteva minute distanță de momentul în care țara noastră ar fi rămas fără electricitate. Încearcă să arunce în aer căi ferate – și au reușit în cel puțin un caz. Trimit colete pline cu explozibili. Există un număr uriaș de atacuri cibernetice: Polonia este țara din Europa care se confruntă cu cele mai multe atacuri cibernetice”, spune Wieczynski.
„Cum poți spune că nu te afli într-un conflict când un stat străin ucide cetățeni și aruncă în aer căile ferate?”, se întreabă el, amintind asasinarea lui Semyon Skrepetsky, artist și critic vocal al lui Vladimir Putin. Camille Grand vede o asemănare între intensificarea treptată a operațiunilor atribuite Rusiei și modul în care Occidentul și-a sporit sprijinul pentru Ucraina după invazia din 2022. „Am început prin a trimite căști și veste antiglonț, apoi am trimis artilerie, apoi tancuri, apoi rachete cu rază lungă de acțiune. Rușii testează limitele, iar noi răspundem treptat”, a explicat ea.