Ordinea mondială liberală construită de Statele Unite și aliații săi după Al Doilea Război Mondial nu mai poate fi readusă la forma inițială, iar în istorie nu există un mecanism de «repornire», susține jurnalistul Serge Schmemann, fost șef al birourilor New York Times la Moscova, Bonn și Ierusalim, într-o analiză publicată de cotidianul american. El propune trei scenarii pentru un viitor aflat la aproximativ doisprezece ani distanță, pornind de la premisa că schimbările profunde produse la nivel global depășesc acțiunile unui singur lider politic.
Analiza pornește de la constatarea că, pentru o bună parte a Statelor Unite și a lumii, America și ceea ce ea reprezintă s-au schimbat. Chipul dominant al acestei schimbări este Donald Trump, prin eforturile sale de a-și aroga puteri mai mari decât cele conferite președintelui de Constituție, de a construi un cult al personalității bazat pe resentimente și pe dorința de răzbunare și de a contesta fiecare aspect al ordinii globale postbelice, denigrându-și aliații și căutând apropierea de autocrați. Schmemann ridică întrebarea dacă acesta este viitorul Americii pe scena mondială — o superputere tot mai autocratică, grosolană și imprevizibilă, ghidată de populism și toane — sau dacă, după plecarea lui Trump, americanii vor încerca să redea Statelor Unite rolul de bastion al valorilor democratice.
Jurnalistul subliniază că, dincolo de tot ceea ce a întreprins Trump, în lume s-au produs deja schimbări atât de profunde încât o revenire completă la ordinea liberală bazată pe reguli și valori pare greu de imaginat. De la căderea Zidului Berlinului, acum aproape patru decenii, au ieșit la iveală noi realități: ascensiunea Chinei, devenită un rival economic și militar mai redutabil pentru Statele Unite decât a fost vreodată Uniunea Sovietică; revenirea Rusiei ca stat polițienesc amenințător, culminând cu declanșarea unui război pe continentul european; regresul democrației liberale la nivel global, fenomen care afectează chiar și principala democrație a lumii; și evoluția rapidă a tehnologiei, care preia sarcini rezervate odinioară exclusiv creierului uman. Globalizarea, care promitea cândva o lume fără granițe și prosperitate la scară planetară, și-a dezvăluit latura întunecată: migrația în masă, inegalitatea, criminalitatea cibernetică și polarizarea.
Primul scenariu, descris ca cel mai bun și în același timp cel mai improbabil, este cel al revenirii Americii în forță. Un lider dedicat supremației legii, unei guvernări oneste și democrației liberale la nivel global ar reveni la Casa Albă, iar Statele Unite ar începe să-și recâștige locul de «oraș strălucitor pe un deal». Europenii și-ar asuma o responsabilitate mai mare pentru propria apărare și, cu prudență, ar începe să accepte din nou SUA drept prieten și aliat. Vladimir Putin ar fi înlăturat de la putere, iar conflictul cu Ucraina ar fi înghețat, ceea ce ar permite țării invadate o redresare economică rapidă și, în cele din urmă, recuperarea teritoriului. China ar depăși SUA din punct de vedere economic, dar nu și militar, iar cele două superputeri ar depune eforturi pentru a evita un conflict și a găsi un mod de a conviețui. Înainte de a pleca de la Casa Albă, Trump ar opri războiul cu Iranul, proclamând victoria, deși Teheranul își păstrează mullahii și combustibilul nuclear. Orientul Mijlociu ar fi cel puțin liniștit, iar odată cu înlăturarea de la putere a premierului israelian Benjamin Netanyahu, noua administrație de la Washington ar putea începe să lucreze la un nou proces de pace între israelieni și palestinieni. Redresarea Americii este esențială pentru acest viitor, subliniază Schmemann, care adaugă că, oricât de gravă ar fi fost degradarea idealurilor americane în epoca MAGA, Statele Unite rămân unice prin puterea, resursele și valorile lor fundamentale.
Analiza notează că scenariile nu își propun să fie riguros științifice sau exhaustive, ci să ofere o reflecție asupra unui moment critic. Ele se bazează pe discuții cu persoane care, prin natura profesiei lor, scrutează viitorul politicii și al afacerilor internaționale, precum și pe ideile unor oameni preocupați de ceea ce lăsăm în urmă. Jurnalistul amintește și de avertismentul lui Charles A. Kupchan, din cartea «Bringing Order to Anarchy: Governing the World to Come», potrivit căruia orice acțiune coerentă împotriva haosului global va trebui să înceapă cu revitalizarea democrației americane. În final, Schmemann citează vorba celebrului jucător și antrenor de baseball Yogi Berra: «Dacă nu știi încotro te îndrepți, s-ar putea să ajungi în altă parte».
14