Premierul canadian Mark Carney poartă discuții private cu majoritatea liderilor europeni importanți pentru un parteneriat fără precedent între Canada și Uniunea Europeană, potrivit unor informații publicate de The Wall Street Journal. Formula folosită de Carney în aceste conversații este aceea a unui «membru asociat al Uniunii Europene», un statut care nu există în prezent în tratatele europene. Este vorba mai degrabă despre o construcție politică menită să apropie Canada de piața unică, de programele europene și de politica de securitate a UE, fără ca țara să devină oficial stat membru.
Contextul acestei repoziționări este deteriorarea relațiilor comerciale dintre Canada și Statele Unite. Timp de decenii, economia canadiană a depins în primul rând de relația cu Washingtonul, iar aproximativ două treimi din exporturile canadiene ajung în continuare pe piața americană. Războiul comercial declanșat de administrația Donald Trump și eșecul negocierilor cu Washingtonul au determinat Guvernul de la Ottawa să caute alte piețe și alianțe. Carney încearcă astfel să transforme Canada dintr-o țară orientată aproape exclusiv spre America de Nord într-un partener transatlantic al Europei.
Ideea este susținută de diplomați canadieni și de un cerc restrâns de consilieri ai premierului, printre care se află și membri ai unui club de lectură din Ottawa care păstrează confidențialitatea discuțiilor. Discuțiile dintre Canada și UE se concentrează pe mai multe domenii considerate strategice: energie și minerale critice, apărare și producție militară, inteligență artificială, baterii și semiconductori, cercetare științifică, infrastructură digitală și comunicații, precum și mobilitatea studenților și a angajaților. Una dintre variantele analizate este reducerea barierelor comerciale pentru produsele și tehnologiile esențiale, astfel încât Canada să obțină un acces mai facil la piața unică europeană în anumite sectoare, iar companiile europene să aibă acces la resursele și industria canadiană.
Pe lista discuțiilor se află și simplificarea dreptului de muncă și de ședere pentru canadieni în UE, precum și participarea studenților canadieni la programul Erasmus. În paralel, cele două părți vor să își reducă dependența de marile companii americane de tehnologie și de infrastructura controlată de acestea. Printre ideile avansate se numără conectarea rețelelor de cercetare, dezvoltarea unor sateliți și centre de date comune și instalarea unor noi cabluri submarine peste Atlantic. Scopul este crearea unei infrastructuri digitale mai sigure, asupra căreia Canada și Europa să aibă un control mai mare. Unii oficiali implicați în discuții au renunțat chiar la Gmail și WhatsApp pentru conversațiile sensibile, din cauza neîncrederii în platformele digitale americane.
Canada este un producător important de petrol, gaze, uraniu, minerale critice și îngrășăminte, iar Guvernul Carney vrea să dezvolte rute prin care o parte mai mare din aceste resurse să ajungă în Europa. Pe lista proiectelor analizate se află folosirea spărgătoarelor de gheață și dezvoltarea transportului prin Pasajul de Nord-Vest, ruta maritimă care traversează Arhipelagul Arctic Canadian. Planurile sunt dificile și costisitoare, deoarece infrastructura de transport a Canadei a fost construită în principal pentru schimburile cu Statele Unite, iar redirecționarea unor cantități mari de energie și materii prime către Europa ar necesita porturi, conducte, terminale și nave noi. Guvernul canadian a anunțat deja investiții de peste 11 miliarde de dolari canadieni pentru construirea a șase spărgătoare de gheață destinate Gărzii de Coastă.
Apărarea este domeniul în care apropierea a avansat cel mai mult. În februarie 2026, Canada a devenit primul stat din afara Europei care a intrat în programul SAFE, mecanismul european de 150 de miliarde de euro destinat achizițiilor comune pentru apărare. Participarea oferă companiilor canadiene acces la proiectele europene și permite Canadei să cumpere mai mult echipament militar din Europa. Până acum, peste 70% din cheltuielile canadiene pentru achiziții militare externe erau direcționate către Statele Unite. Ottawa analizează inclusiv reducerea comenzii pentru avioanele americane F-35 și cumpărarea unor aparate Gripen produse de compania suedeză Saab. Canada a ales și compania germană ThyssenKrupp Marine Systems drept furnizor preferat pentru până la 12 submarine convenționale, o achiziție estimată la zeci de miliarde de dolari. Contractul nu este finalizat, urmând negocieri comerciale și tehnice înaintea semnării, iar primele patru submarine ar trebui livrate până în 2034.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, unul dintre liderii europeni cu care Carney discută frecvent, a sintetizat apropierea într-o formulă provocatoare: «Nu ar fi minunat dacă Canada ar fi al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite?» Afirmația este și o replică la declarațiile repetate ale lui Donald Trump despre transformarea Canadei în al 51-lea stat american. Carney a exclus anterior aderarea propriu-zisă la UE, iar tratatele europene prevăd că poate solicita aderarea numai un «stat european», condiție pe care Canada nu o îndeplinește geografic. Rămâne de văzut ce formă va lua acest parteneriat special, în condițiile în care negocierile sunt abia la început.