Canada și Uniunea Europeană au anunțat crearea unei noi alianțe, deschise și altor țări care împărtășesc aceleași valori. Parteneriatul, numit „Alianța pentru Viitor” (Alliance for the Future), urmărește consolidarea cooperării economice, tehnologice și de securitate, într-o perioadă marcată de tensiuni comerciale și de schimbări în relațiile internaționale.
Anunțul a fost făcut vineri, la Montreal, de premierul canadian Mark Carney și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul unui summit de două zile. Cei doi lideri au prezentat noua alianță drept o modalitate prin care Canada și cele 27 de state membre ale UE își pot reduce vulnerabilitățile și pot oferi cetățenilor și companiilor mai multă stabilitate. „Societățile noastre au fost zguduite de noi furtuni”, a declarat Carney, referindu-se la schimbările climatice, erodarea normelor democratice și folosirea comerțului ca instrument de presiune politică.
Pentru Canada, apropierea de Europa are o miză importantă: reducerea dependenței economice și tehnologice de Statele Unite. Războiul comercial cu Washingtonul a determinat guvernul de la Ottawa să caute noi parteneri, iar dependența de companii americane, inclusiv în domeniul apărării, a devenit o preocupare tot mai mare. Un exemplu invocat este cel al serviciilor Starlink și Starshield, ale căror viteze au fost reduse de Elon Musk în Ucraina, la jumătatea lunii octombrie, provocând perturbări serioase operațiunilor militare ucrainene. Carney a avertizat în repetate rânduri asupra riscului ca tehnologii esențiale pentru apărare să depindă de deciziile unor companii sau persoane ale căror interese nu coincid cu cele ale Canadei.
Un domeniu important al noii alianțe este inteligența artificială. Premierul canadian a dat drept exemplu fuziunea planificată dintre compania canadiană Cohere și firma germană Aleph Alpha. Noua companie ar urma să aibă sedii centrale la Toronto și Berlin, iar guvernul canadian a anunțat o investiție de până la 1,6 miliarde de dolari canadieni în Cohere. „Nu așteptăm ca viitorul inteligenței artificiale să fie decis în altă parte, de oameni pe care nu îi cunoaștem sau în care nu avem încredere”, a declarat Carney. Cele două părți au convenit și ca cercetătorii și companiile canadiene să poată utiliza rețeaua europeană de supercomputere pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială.
Unul dintre rezultatele summitului este lansarea negocierilor pentru asocierea Canadei la programul Erasmus+, care finanțează schimburi educaționale și stagii de formare. Dacă negocierile se încheie cu succes, Canada ar deveni primul stat din afara Europei asociat programului. Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, prezentă la Montreal, va reprezenta Uniunea Europeană în negocieri. „Aștept cu interes să reprezint Uniunea Europeană în negocierile cu partenerii canadieni”, a transmis Mînzatu. Ea a explicat că asocierea ar crea noi oportunități de studiu, formare profesională și colaborare între instituțiile de învățământ, inclusiv pentru tinerii din România.
La summit, Canada a acceptat să contribuie la mecanismul european de împrumut de 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei. Cele două părți vor să dezvolte și o piață mai integrată, prin reducerea barierelor comerciale și a restricțiilor de călătorie. Liderii au susținut că o cooperare mai strânsă poate ajuta la stabilizarea lanțurilor de aprovizionare și la reducerea presiunilor asupra prețurilor. „Când comerțul devine un instrument de presiune economică, familiile sunt cele care plătesc prețul, de la rafturile supermarketurilor până la costul unei mașini noi”, a declarat Ursula von der Leyen.
Una dintre cele mai neobișnuite propuneri discutate la Montreal este acordarea unui statut de „membru asociat” Canadei. Nu este vorba despre aderarea la Uniunea Europeană, ci despre o nouă formă de parteneriat, ale cărei drepturi și obligații nu au fost încă stabilite. Ideea provoacă însă rezerve în unele state membre. Germania și alte țări au încercat să elimine expresia „membru asociat” din declarația summitului, de teamă că un asemenea statut, fără o definiție juridică precisă, ar putea crea confuzie în rândul statelor care aspiră la aderare. Carney și von der Leyen au susținut totuși propunerea, iar detaliile ar urma să fie clarificate la summitul din 2027. „Este un parteneriat care nu este îndreptat împotriva nimănui, ci urmărește consolidarea forței noastre comune”, a declarat președinta Comisiei Europene.
La rândul său, președintele Consiliului European, António Costa, a descris Canada drept „de departe cea mai europeană dintre țările non-europene”, subliniind apropierea dintre cele două părți în privința valorilor și intereselor comune.
2