Guvernele europene încep să accepte tot mai clar că ar putea fi nevoite să desemneze în curând o persoană care să se întâlnească direct cu liderul rus Vladimir Putin pentru negocieri privind un acord de pace în Ucraina. Principala dificultate nu este dacă un astfel de canal trebuie deschis, ci cine își va asuma o misiune riscantă și delicată, potrivit unei analize publicate de Politico și preluate de presa internațională.
Subiectul a devenit mai urgent în această săptămână, după ce emisarul american Steve Witkoff a călătorit în Rusia pentru a-i propune lui Putin un summit în trei, alături de Donald Trump și de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Scopul american este de a pune presiune pentru obținerea unui armistițiu, iar mișcarea a relansat dezbaterea la Bruxelles și în alte capitale europene despre necesitatea ca Europa să aibă propria linie de comunicare directă cu Kremlinul.
Președintele ceh Petr Pavel a declarat marți că Putin nu recunoaște Uniunea Europeană ca autoritate și că a încetat să mai discute cu liderii europeni. Potrivit acestuia, Putin nu vrea să vorbească cu Ursula von der Leyen, nu discută cu Kaja Kallas și a renunțat la dialogul cu Emmanuel Macron. Pavel a sugerat că UE ar trebui să identifice o persoană sau un grup de persoane care să vorbească în numele Europei, fără a fi neapărat reprezentanți ai UE sau NATO, ci lideri cărora ceilalți să le acorde un mandat de negociere.
Contextul este complicat de faptul că Trump a discutat direct cu Putin fără a-i consulta pe aliații europeni, ceea ce a provocat nemulțumire la Kiev și în capitalele europene. În aceste condiții, Europa caută să își protejeze interesele regionale și să consolideze capacitatea Ucrainei de a rezista unui acord dezechilibrat. David Lidington, cercetător asociat de rang înalt la Royal United Services Institute din Londra, a declarat că, oricât de neplăcut ar fi, ar fi bine să existe un canal de comunicare cu Putin, chiar dacă nu este optimist că acesta ar putea produce rezultate pe termen scurt.
Diplomații și oficialii europeni nu sunt de acord în privința persoanei care ar trebui să reprezinte Europa. Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a negociat direct cu Trump în chestiuni comerciale, iar președintele Consiliului European, António Costa, a deschis anterior, prin intermediul cabinetului său, un canal de comunicare cu Kremlinul. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, este o altă variantă, întrucât reprezintă interesele europene în ansamblu.
Un diplomat dintr-o țară a Uniunii Europene, citat sub anonimat, a avertizat însă că cercul decizional de la Bruxelles trebuie să accepte că un acord cu Putin și Trump nu va fi stabilit după protocoalele UE. „Nu putem veni cu două sau trei persoane care să vorbească toate în numele UE”, a spus diplomatul. Alegerea celui care va reprezenta UE va depinde de valoarea pe care o poate aduce, nu de luptele personale pentru putere sau de preferințe narcisiste, a adăugat el.
Un nume din afara mecanismului instituțional al UE atrage tot mai mult atenția: Alexander Stubb, președintele Finlandei. Două argumente importante sunt în favoarea sa: probabil are cea mai bună relație cu Trump dintre liderii UE, iar Finlanda are o experiență îndelungată în gestionarea relațiilor cu Rusia. Cele două țări împart o graniță de 1.300 de kilometri și s-au aflat în trecut în război. „Stubb prezintă interes datorită cunoștințelor Finlandei despre Rusia și tradiției dialogului cu aceasta”, a declarat un diplomat european.
Un al doilea diplomat a remarcat că Stubb a fost „singura persoană care a făcut un pas în față până acum” pentru a demonstra leadership politic la nivel înalt și că ar putea deveni emisarul Europei la un viitor summit de pace. Marți, Stubb s-a aflat în Norvegia, alături de Zelenski și Witkoff, pentru discuții înaintea vizitei emisarului american în Rusia. La reuniunea de la Oslo a participat și Bjoern Seibert, cel mai important consilier al Ursulei von der Leyen, care a luat parte la întâlnirile consilierilor pentru securitate națională organizate în cadrul Coaliției de Voință, ce sprijină Ucraina.
Un al treilea diplomat european a subliniat că este esențial ca Uniunea Europeană însăși să fie reprezentată la negocieri, în locul unui grup restrâns de țări puternice precum Germania, Franța și Marea Britanie. Acest lucru înseamnă că atât Seibert, cât și Pedro Lourtie, principalul consilier al lui Costa, trebuie să participe la discuțiile pregătitoare, iar statele membre ale UE trebuie să fie informate corespunzător cu privire la evoluția negocierilor.
Potrivit unui al patrulea diplomat european, liderii UE l-au întrebat pe Costa, la summit-ul de săptămâna trecută de la Bruxelles, dacă nu cumva a venit momentul să discute cu Putin. Costa a răspuns că nu va discuta cu Putin acum, dar diplomatul a apreciat că președintele Consiliului European ar trebui să înceapă totuși discuțiile, dacă Europa vrea să își protejeze interesele în negocierile care urmează.
13