Liderii europeni trebuie să înceteze să mai încerce să-l flateze pe Donald Trump și să fie pregătiți să ia atitudine împotriva președintelui american, iar acest lucru trebuie făcut rapid, susține Anders Åslund, cercetător principal în cadrul Stockholm Free World Forum și profesor asociat la Universitatea Georgetown, într-o analiză publicată în Kyiv Post. În viziunea sa, dacă Europa nu acționează, noua alianță dintre Washington și Moscova va submina profund NATO și Uniunea Europeană.

Potrivit analistului, Trump nu mai ascunde faptul că îl susține pe Putin și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. De la începutul mandatului, a oprit finanțarea și livrările de armament către Ucraina, iar acum a blocat și schimbul de informații. În paralel, încearcă să stimuleze economia rusă, promovând exporturile de motorină ale Rusiei și căutând să oblige Europa să cumpere gaze rusești, în timp ce îl acuză pe Volodimir Zelenski că nu vrea să pună capăt războiului.

În aceste condiții, Ucraina și Europa se confruntă cu o problemă complexă: cum să gestioneze relația cu un președinte american pro-rus. Întrebările sunt cât de tranșante ar trebui să fie criticile, ce domenii ar trebui să aibă prioritate și cât de repede trebuie să acționeze liderii europeni. Răspunsul general oferit de Åslund este că aceștia trebuie să acționeze foarte rapid, dar cât mai discret posibil, și să nu-și facă iluzii că l-ar putea convinge pe Trump.

Analistul citează sfatul Chrystiei Freeland, fost vicepremier și ministru al Comerțului în Canada, din cartea sa «Unreliable Boyfriend», despre modul în care trebuie abordată relația cu Donald Trump: «Nu începe o confruntare, dar nici nu te da înapoi dintr-una».

Strategia politicienilor europeni a evoluat de-a lungul timpului. Inițial, în 2025, mulți au încercat să intre în grațiile lui Trump, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul Italiei, Giorgia Meloni. Ulterior, cu excepția lui Rutte, toți au renunțat la această abordare, pentru că, cu cât te pliezi mai mult pe dorințele lui Trump, cu atât el devine mai intransigent. Într-o etapă următoare, după invitația adresată de Trump lui Putin de a vizita Alaska în august 2025, liderii europeni și Zelenski au mers la Washington și au încercat discuții private cu Trump, evitând criticile publice. Au obținut anumite rezultate, dar nu și garanții de securitate din partea SUA pentru Ucraina.

Åslund notează că Trump continuă să propage minciuni anti-ucrainene, mergând până acolo încât a votat, în trei rânduri în cadrul ONU, împotriva condamnării războiului de agresiune al Rusiei. Până în prezent, cel mai bun rezultat al diplomației UE în relația cu Trump a fost acordul din septembrie dintre SUA, Danemarca și Groenlanda, care reprezintă, în esență, o reînnoire a acordului americano-danez din 1951. Danemarca a reușit acest lucru acționând rapid, cu unitate deplină pe plan intern și împreună cu aliații europeni, prin minarea pistelor de aterizare din Groenlanda și demonstrând că trupele europene erau pregătite să deschidă focul asupra invadatorilor americani. Astfel, exploatarea ilegală a resurselor minerale din Groenlanda de către americani a fost blocată. Cuvintele-cheie au fost rapiditate, unitate și hotărâre.

În prezent, contactele dintre liderii europeni și Trump sunt minime, iar toți evită să-l critice direct, sperând să nu intre într-un schimb dur de replici. Potrivit analistului, acest lucru nu este suficient. Administrația Trump pregătește o ofensivă împotriva UE: Elon Musk și J.D. Vance au făcut deja campanie în favoarea partidului Alternativa pentru Germania. Anul viitor vor avea loc numeroase alegeri naționale în Europa, iar Departamentul de Stat al SUA intenționează să aloce sume considerabile pentru a sprijini extrema dreaptă anti-UE, în special partidul Reuniunea Națională al lui Marine Le Pen din Franța și partidul Lege și Justiție din Polonia.

Europa nu mai poate rămâne pasivă și nu mai poate pretinde că Statele Unite îi sunt aliate, subliniază Åslund. În opinia sa, SUA se comportă ca un inamic care sprijină Rusia, se opune Ucrainei și dorește distrugerea UE. Deși americanii tind să spună că SUA nu înseamnă doar un singur om, în prezent Trump dictează politica externă a SUA, iar faptul că Partidul Republican controlează Congresul este irelevant. Congresul a pierdut luni întregi adoptând o lege lipsită de substanță privind sancțiunile împotriva Rusiei, pe care Trump a anulat-o printr-o simplă scrisoare. Chiar și un Congres dominat de democrați ar putea cu greu să oprească politica externă a acestui președinte, care nu respectă nicio lege.

Cea mai importantă reformă pe care o poate face NATO, în opinia cercetătorului, este eliminarea, cât mai rapid posibil, a personalului și a elementelor americane din cadrul organizației, deoarece Trump a pus deja capăt rolului NATO ca forță de descurajare împotriva Rusiei, deși organizația continuă să existe. Europa și Canada ar putea transforma astfel alianța. De asemenea, informațiile obținute prin satelit par a fi un punct slab major pentru Europa, iar UE trebuie să dezvolte rapid aceste capacități de informații, în beneficiul Ucrainei și al său propriu, și să se înarmeze cât mai repede cu putință.

17Vizualizări

Autor

Politică și instituții

Andrei Marinescu — politică și instituții, Prisma Zilei.