Prim-miniștrii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord, toți provenind din partide naționaliste care susțin desprinderea de Regatul Unit, au semnat luni un memorandum comun prin care afirmă că «epoca Westminsterului se apropie de sfârșit» și că niciun guvern britanic nu are dreptul să «blocheze democrația». Documentul a fost semnat la Cardiff, în cadrul unei reuniuni la care au participat John Swinney, prim-ministrul Scoției, Michelle O’Neill, prim-ministrul Irlandei de Nord, și Rhun ap Iorwerth, prim-ministrul Țării Galilor.
Este pentru prima dată de la introducerea autonomiei politice când cele trei administrații descentralizate sunt conduse simultan de prim-miniștri care susțin schimbarea statutului constituțional al Regatului Unit. La întâlnire a participat și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin, partid naționalist irlandez activ atât în Irlanda de Nord, cât și în Republica Irlanda.
În memorandumul semnat, liderii invocă dreptul la autodeterminare al popoarelor din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord. «Niciun guvern de la Westminster nu are dreptul să blocheze democrația sau să submineze principiul potrivit căruia popoarele noastre își vor decide propriul viitor», se arată în document. Semnatarii precizează însă că cele trei partide au poziții diferite și că fiecare teritoriu își va decide viitorul «în propriul mod și la momentul ales».
John Swinney și Michelle O’Neill au cerut organizarea unor referendumuri privind independența. Swinney a declarat că este un «moment semnificativ și crucial pentru Regatul Unit» și că lucrurile «s-au schimbat pentru totdeauna». «Oamenii din Scoția, Țara Galilor și Irlanda au dreptul la autodeterminare», a spus el. La rândul său, Michelle O’Neill a afirmat că interesele oamenilor de pe întreaga insulă a Irlandei «nu au fost niciodată apărate de cei de la Westminster» și că alegerea a trei prim-miniștri naționaliști reprezintă un indiciu clar că Westminsterul nu funcționează pentru locuitorii din Irlanda de Nord, Scoția sau Țara Galilor.
Poziția Țării Galilor este mai prudentă. Rhun ap Iorwerth, care a devenit primul prim-ministru galez care nu provine din Partidul Laburist după alegerile pentru Senedd din luna mai, a exclus posibilitatea de a insista asupra unui referendum privind independența în primul mandat al partidului său la guvernare. El a declarat că alegerile galeze din mai au reprezentat «un punct de cotitură pentru Țara Galilor» și că există «o recunoaștere tot mai largă a faptului că modelul Westminster nu mai funcționează». Guvernul său intenționează să înființeze o comisie care să «pună bazele» unor viitoare planuri privind independența. Plaid Cymru exclusese anterior organizarea unui referendum privind independența înaintea următoarelor alegeri pentru Senedd, programate în 2030.
Discuțiile de la Cardiff au vizat și viitorul constituțional al celor trei teritorii, precum și cooperarea în domenii precum energia, economia și relațiile cu Europa. Miniștrii galezi cer transferarea unor competențe suplimentare către Țara Galilor, inclusiv în domeniul poliției și al justiției pentru minori. Andy Burnham a declarat că este «deschis» acestei idei.
Reuniunea are loc la câteva zile după ce problema independenței Scoției a revenit în atenția Camerei Comunelor. În timpul sesiunii de întrebări adresate premierului, Andy Burnham a părut să sugereze că un al doilea referendum ar putea fi organizat în Scoția dacă ar exista un sprijin public clar. Aparenta schimbare de ton a fost salutată de Swinney, înainte ca Burnham să clarifice că un nou referendum privind independența Scoției rămâne «exclus». La referendumul din septembrie 2014, 55% dintre alegători au votat pentru rămânerea în Regatul Unit, iar 45% pentru independență.