Peste 75.000 de femei servesc în prezent în Forțele Armate ale Ucrainei, iar numărul lor aproape s-a dublat de la începutul invaziei ruse la scară largă. Cu toate acestea, posibilitatea ca femeile să fie mobilizate obligatoriu rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte din societatea ucraineană, iar dezbaterea a fost relansată recent de fostul ministru al Apărării Oleksii Reznikov și de trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg.
Reznikov a susținut că serviciul militar ar trebui să devină obligatoriu atât pentru bărbați, cât și pentru femei, argumentând că o asemenea măsură ar „dubla imediat numărul persoanelor care pot fi mobilizate”. La rândul său, Kellogg a declarat, într-un interviu publicat pe 24 august, că femeile ar trebui mobilizate pentru că „luptă la fel de bine ca bărbații”. La câteva ore după aceste declarații, Parlamentul de la Kiev a precizat că mobilizarea femeilor „nu este desfășurată, pregătită sau luată în considerare”.
În Ucraina, serviciul militar pentru femei este în continuare voluntar, cu excepția celor care au pregătire medicală sau farmaceutică, obligate să se înscrie în evidențele militare. Președintele Volodimir Zelenski a promis în 2023 că nu va semna niciodată o lege care să prevadă mobilizarea obligatorie a femeilor.
Potrivit Statului Major General, aproximativ 55.000 dintre cele peste 75.000 de femei din Forțele Armate sunt încadrate ca personal militar, iar restul ocupă posturi civile. Cele mai multe lucrează în medicină, logistică, activități de sprijin, analiză și operarea dronelor. Mult mai puține se află în unitățile de infanterie și de asalt de pe front, tocmai acolo unde armata se confruntă cu cel mai grav deficit de personal.
Viktor Kevliuk, colonel în rezervă și analist la Centrul pentru Strategii de Apărare, consideră că ideea lui Reznikov este „logică în teorie, dar, în practică, are limite importante”. El explică faptul că recrutarea unui număr mare de femei pentru funcțiile de luptă nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, schimbarea de care are nevoie armata ucraineană. Nici varianta ca femeile să preia posturi din spatele frontului, eliberând astfel bărbați pentru unitățile de luptă, nu este simplă: „Mulți dintre bărbații aflați în posturi din spatele frontului au probleme de sănătate și, potrivit legii, nu pot fi trimiși în unități de luptă”.
Înainte de a discuta despre mobilizarea obligatorie, femeile din armată și veteranele intervievate de Kyiv Independent cer ca armata să îmbunătățească situația celor care aleg deja să se înroleze. Nataliia Lișcișena, rănită în 2022 în timpul unei misiuni în regiunea Mikolaiv, povestește că accidentarea suferită când a sărit dintr-un vehicul a fost agravată de vesta antiglonț, care nu era concepută pentru anatomia unei femei. Medicii au stabilit ulterior că lovitura, alături de stres și schimbările hormonale, a contribuit la apariția unei tumori benigne, iar Lișcișena a ajuns să sufere o mastectomie. O comisie medico-militară a concluzionat că boala avea legătură directă cu serviciul său.
Lișcișena citează un sondaj realizat împreună cu mișcarea de femei Veteranka, potrivit căruia aproximativ 85% dintre femeile din armată se confruntă cu afecțiuni ale sânilor, iar cazurile de cancer sunt foarte numeroase. Lipsa vestelor antiglonț, a uniformelor și a altor echipamente adaptate poate provoca probleme grave de sănătate. La acestea se adaugă atitudinea unor colegi bărbați, care poate fi neprimitoare sau chiar periculoasă.
O femeie din armata ucraineană citată de Kyiv Independent spune că prezența femeilor în armată nu mai este considerată neobișnuită, dar scepticismul nu a dispărut. „Când o femeie este întrebată «Ești sigură că te vei descurca?» sau «De ce ai nevoie de asta?» ori i se spune «Îți va fi greu», ajungi să te simți descurajată și pusă la îndoială”, afirmă ea. Militara semnalează și o atitudine excesiv de protectoare, care nu le ajută să-și facă meseria: „Oamenii din armată trebuie evaluați în funcție de rezultatele lor. Dacă poți să-ți faci treaba, fă-o. Dacă nu poți, este o problemă de competență profesională, nu de gen”.
Un alt subiect rar discutat în public este hărțuirea sexuală. Femeile intervievate spun că nu au trecut personal prin asemenea situații, dar subliniază că experiența lor nu înseamnă că astfel de cazuri nu există. O lege semnată de Zelenski pe 16 martie a introdus principii de egalitate și de nediscriminare în armată, însă punerea ei în practică rămâne o provocare într-un context în care armata ucraineană caută soluții pentru criza de personal de pe front.