Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu pentru CNN, că Rusia nu este pregătită în acest moment să negocieze încheierea războiului din Ucraina și că statele occidentale trebuie să mențină actuala strategie de sprijin pentru Kiev și de presiune asupra Moscovei. Întrebat direct dacă Rusia este pregătită «cu adevărat» să negocieze, șeful statului a răspuns scurt: «În acest moment, nu.»
Nicușor Dan a explicat că menținerea sancțiunilor și a sprijinului militar pentru Ucraina rămâne calea necesară. «Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și să impunem sancțiuni Rusiei», a afirmat președintele. El consideră că situația economică a Rusiei poate deveni unul dintre factorii care să determine Moscova să își schimbe poziția. «Cred că economia rusă suferă și acesta este un motiv bun pentru ca Rusia să ajungă, la un moment dat, la negocieri. Nu văd acel moment acum, dar sper să vină destul de curând», a spus Nicușor Dan.
Declarațiile vin în contextul în care Statele Unite încearcă din nou să găsească o formulă de negociere între Moscova și Kiev, după luni de blocaj. La începutul lunii septembrie, administrația Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev pentru a relansa procesul. Kremlinul a transmis că nu exclude reluarea discuțiilor tripartite Rusia-Ucraina-SUA, dar până acum nu s-a înregistrat un progres decisiv. La New York, în marja Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski și Donald Trump au discutat pe 22 septembrie despre posibilitatea unui armistițiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice. Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să accepte diferite formule pentru oprirea reciprocă a atacurilor asupra obiectivelor energetice, însă atacurile aeriene au continuat, iar un acord general de încetare a războiului rămâne departe.
Presiunea economică asupra Rusiei s-a accentuat. Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a declarat pe 21 septembrie că deficitul bugetar al Rusiei va ajunge la aproximativ 3% din PIB în 2026, aproape dublu față de nivelul de 1,6% planificat inițial. Guvernul rus a majorat taxele pentru a acoperi cheltuielile suplimentare, inclusiv cele legate de operațiunile militare și apărarea aeriană. Moscova intenționează să se împrumute mai mult decât estimase inițial, iar costurile de finanțare au crescut pe fondul dobânzilor ridicate. În același timp, veniturile mari din petrol oferă Kremlinului o sursă importantă de finanțare, iar Occidentul încearcă să crească presiunea asupra acestor venituri. Statele Unite au promovat în septembrie un nou pachet amplu de sancțiuni care vizează industria energetică și de apărare a Rusiei, precum și așa-numita «flotă din umbră» utilizată pentru exportul petrolului în pofida restricțiilor occidentale. Kremlinul susține că sancțiunile suplimentare îngreunează procesul de negociere.
În interviul pentru CNN, Nicușor Dan a insistat că Ucraina trebuie sprijinită în continuare. «Ucraina este un stat independent care a fost atacat și trebuie să o sprijinim», a spus președintele. România a avut un rol important atât în sprijinirea refugiaților ucraineni, cât și în tranzitul mărfurilor și cerealelor din Ucraina, în special după ce atacurile rusești au redus capacitatea Kievului de a utiliza unele dintre propriile porturi. Importanța rutelor de la Dunăre a crescut din nou în 2026. În august, Rusia a atacat infrastructura portului ucrainean Ismail, aflat în apropierea frontierei române, într-un moment în care exporturile ucrainene erau deja afectate de problemele de securitate din Marea Neagră.
Președintele a atras atenția și asupra unei alte probleme cu care se confruntă Ucraina și statele europene: numărul insuficient de interceptoare pentru apărarea antiaeriană. Potrivit lui Nicușor Dan, problema nu ține doar de disponibilitatea statelor de a furniza Ucrainei astfel de sisteme, ci și de capacitatea industriei occidentale de a produce suficient de repede muniție și interceptoare. «Nu este o problemă a voinței, este o problemă de producție. Cu toții nu am fost pregătiți pentru asta», a afirmat președintele. Necesitatea unor capacități suplimentare de apărare aeriană a devenit mai presantă pe măsură ce Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete. Reuters relata pe 22 septembrie că Moscova a început să utilizeze pe scară mai largă inclusiv drone Shahed cu propulsie cu reacție, mai rapide și mai dificil de interceptat cu mijloacele folosite împotriva variantelor clasice.
5