Procurorii maghiari au solicitat Parlamentului de la Budapesta ridicarea imunității parlamentare a premierului Péter Magyar, aflat la putere după victoria formațiunii TISZA din aprilie, și a doi foști miniștri din guvernele Fidesz, Balázs Hankó și Miklós Seszták. Cererile, dezvăluite de publicația 24.hu și preluate de Daily News Hungary, reprezintă un pas procedural obligatoriu înainte ca anchetele penale să poată continua împotriva celor vizați.
În cazul premierului Magyar, procurorii anchetează un incident petrecut în iunie 2024, într-un club de noapte din Budapesta. Potrivit anchetatorilor, Magyar ar fi luat telefonul mobil al unui bărbat după ce a observat că acesta îl filma, iar aparatul ar fi fost ulterior aruncat în Dunăre. Procurorii ceruseră pentru prima dată ridicarea imunității lui Magyar pe când acesta era europarlamentar, însă Parlamentul European a refuzat în octombrie 2025, invocând îngrijorări privind o posibilă motivație politică a procedurilor. Legislativul european a subliniat atunci că o procedură privind imunitatea nu reprezintă o stabilire a răspunderii penale.
Mandatul lui Magyar în Parlamentul European și imunitatea aferentă au încetat la 8 mai 2026. A doua zi, acesta a devenit membru al Parlamentului Ungariei, iar pe 9 mai a fost ales premier. În calitate de deputat în legislativul de la Budapesta, Magyar beneficiază din nou de imunitate parlamentară, ceea ce înseamnă că procurorii au nevoie de acordul Parlamentului pentru ca procedurile penale să poată continua.
Cel mai grav dosar dintre cele trei îl vizează pe Miklós Seszták, fost ministru al Dezvoltării Naționale între 2014 și 2018 și deputat KDNP. Anchetatorii suspectează că Seszták și fostul director general al companiei maghiare de administrare a activelor statului ar fi primit beneficii ilegale de peste 11 miliarde de forinți, aproximativ 30,4 milioane de euro, între 2015 și 2018, de la un reprezentant al unor companii care aveau contracte cu compania de transport de stat Volánbusz. Potrivit procurorilor, un reprezentant al unui grup de construcții i-ar fi oferit lui Seszták, printr-un intermediar, 10% din valoarea anumitor contracte, în schimbul unor viitoare comenzi de stat. Grupul de companii ar fi câștigat mai multe proiecte importante ale statului în aceeași perioadă și ar fi oferit beneficii ilegale de peste un miliard de forinți, aproximativ 2,8 milioane de euro.
Ancheta mai amplă privind Volán examinează presupuse pierderi de aproximativ 10 miliarde de forinți, echivalentul a 27,6 milioane de euro, legate de achiziții de autobuze la prețuri presupus supraevaluate și de alte tranzacții. Toate acestea sunt în continuare acuzații aflate în anchetă, iar răspunderea penală poate fi stabilită doar printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
O cerere separată îl vizează pe Balázs Hankó, fost ministru al Culturii și Inovării și deputat Fidesz, într-o anchetă privind Fondul Național pentru Cultură, cunoscut în Ungaria sub abrevierea NKA. Procurorii suspectează că o comisie temporară a NKA ar fi fost folosită pentru distribuirea unor fonduri publice în scopuri diferite de cele autorizate prin lege și prin documentele de înființare ale instituției. Potrivit anchetatorilor, unele cereri depuse în cadrul unui program de finanțare lansat în iulie 2025 ar fi fost aprobate fără o evaluare de fond, iar banii ar fi fost folosiți pentru cheltuieli legate de campania electorală sau în scopuri personale. Dosarul vizează decizii de finanțare în valoare de peste 17 miliarde de forinți, aproximativ 46,9 milioane de euro. Procurorii consideră că faptele atribuite lui Hankó ar putea constitui abuz de încredere care a provocat un prejudiciu financiar deosebit de mare.
Fostul premier Viktor Orbán a respins anterior acuzațiile referitoare la cazul NKA, calificând ancheta drept motivată politic și susținând că persoanele care au luat deciziile în cadrul fondului au distribuit doar banii alocați culturii maghiare. Hankó și celelalte persoane vizate de anchetă beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Potrivit regulilor maghiare privind imunitatea parlamentară, procedurile penale împotriva unui parlamentar nu pot fi, în general, inițiate sau continuate fără acordul prealabil al Parlamentului. Legislativul va trebui, prin urmare, să decidă separat dacă imunitatea politicienilor vizați va fi ridicată, cererile procurorilor reprezentând următorul pas procedural important în toate cele trei dosare.
3