Rusia organizează, începând de vineri, alegeri parlamentare pe parcursul a trei zile, pentru desemnarea celor 450 de membri ai Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului. Este primul scrutin parlamentar de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, iar președintele Vladimir Putin l-a prezentat, într-un discurs televizat adresat națiunii, drept un barometru al sprijinului pentru război.
Putin a făcut referire directă la războiul din Ucraina și la teritoriile ucrainene aflate sub controlul Rusiei, afirmând că participarea la vot va contribui la obținerea victoriei și va demonstra hotărârea țării în fața presiunilor externe. «Alegerea și voința dumneavoastră vor demonstra încă o dată că milioane de oameni sunt alături de soldații noștri, că suntem un popor unit de valori comune, de memoria istorică și de dragostea pentru patrie și că nimeni nu va reuși să ne dezbină sau să ne intimideze ori să ne submineze statalitatea și sistemul socio-politic», a declarat liderul de la Kremlin. El a susținut că votul va constitui un răspuns colectiv față de cei care urmăresc să slăbească Rusia, să-i împiedice dezvoltarea și să o priveze de suveranitate și de dreptul de a-și decide singură viitorul.
Scrutinul are loc într-un moment în care sondajele arată o îngrijorare tot mai mare în rândul unor ruși față de efectele războiului, pe fondul problemelor economice. Sistemul politic este strict controlat, iar partidul de guvernământ Rusia Unită, susținut de Putin, este așteptat să își păstreze poziția dominantă. Duma a aprobat în mod constant inițiativele Kremlinului, iar majoritatea candidaților care se opun războiului au fost excluși de pe buletinele de vot, ceea ce limitează dezbaterea reală în campanie.
Alegerile din 18-20 septembrie nu se desfășoară doar pe teritoriul Federației Ruse. Moscova a deschis secții de vot și în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, ceea ce a generat un schimb de replici între cele două capitale. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că Chișinăul nu are dreptul să priveze cetățenii ruși din Transnistria de posibilitatea de a vota și a susținut că în regiune ar locui peste 200 000 de ruși. În replică, ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a calificat demersul Moscovei drept «neprietenos» și a pus la îndoială numărul de cetățeni ruși care ar trai în regiunea separatistă.
Contextul internațional rămâne tensionat, iar scrutinul din Rusia este urmărit cu atenție de cancelariile occidentale, care nu se așteaptă la o schimbare reală de putere, ci la o reconfirmare a controlului Kremlinului asupra instituțiilor. Rezultatul oficial urmează să fie anunțat după închiderea urnelor, însă campania a fost marcată de absența unei opoziții semnificative și de restricții asupra candidaților critici față de război.