Rusia testează limitele NATO în Marea Neagră, unde atacurile asupra navelor comerciale din apropierea României și Bulgariei se intensifică. După ce șapte nave comerciale au fost lovite luna trecută în apropierea celor două state membre NATO, alianța condusă de SUA a anunțat că va desfășura avioane de patrulare maritimă, radare și drone pentru a consolida flancul estic din Marea Neagră.
Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită chiar în afara apelor teritoriale ale României. Săptămâna trecută, o navă portcontainer grecească a fost scufundată de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei. Potrivit relatării Reuters, războiul maritim dintre Rusia și Ucraina, aflat în escaladare, se extinde și devine o provocare majoră pentru NATO, expunând statele membre riverane precum România și Bulgaria.
Analiștii militari spun că au puține îndoieli că atacurile au fost comise de Rusia. Potrivit companiei de securitate maritimă Ambrey, drona navală surprinsă în imaginile video ale celui mai recent atac seamănă cu un model rusesc. Sidharth Kaushal, cercetător principal la institutul de analiză RUSI, cu sediul la Londra, a declarat: « Cred că este, fără îndoială, o escaladare ».
Rusia neagă că ar ataca cu drone țările vecine Ucrainei și susține că guvernele europene contribuie la escaladarea războiului prin furnizarea de ajutor militar Kievului. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
Multe dintre navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal important din România, folosit de Ucraina pentru exporturi, sau se îndreptau spre acesta ori plecau de acolo. Una dintre nave se afla în apele teritoriale românești, iar celelalte opt erau în zona economică exclusivă a României sau Bulgariei.
Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră din cadrul institutului Middle East Institute, cu sediul la Washington, a declarat că atacurile Rusiei țin cont de reticența Occidentului de a escalada conflictul. « Este vorba despre testarea acestor linii roșii, cu deplina conștientizare că vom face tot posibilul pentru a lua cele mai limitate măsuri », a spus Joja, comparând situația cu incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al NATO din ultimii ani.
Un oficial NATO a declarat că acțiunile Rusiei, menite să descurajeze aliații de la sprijinirea Ucrainei, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității. Angajamentul alianței de a apăra toți membrii săi, inclusiv statele de la Marea Neagră, este « de neclintit », a subliniat oficialul. El a arătat că există nevoia unor sisteme eficiente și accesibile pentru combaterea dronelor, amintind că NATO și-a asumat deja investiții de peste 40 de miliarde de dolari în astfel de capabilități în următorii cinci ani.
Pentru România, Marea Neagră este o rută comercială esențială și găzduiește proiectul offshore Neptun Deep, care va transforma țara în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană începând de anul viitor. În august, o dronă navală s-a apropiat de perimetrul Neptun Deep. Bucureștiul a acuzat Rusia de atacuri « sistematice » asupra navelor civile, dar a evitat să atribuie oficial fiecare incident, invocând necesitatea unor dovezi criminalistice. Sofia nu a acuzat direct Rusia, însă a afirmat că unele atacuri par să îi aducă beneficii acesteia.
Atacurile au loc în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa, concentrându-și atenția asupra Chinei. Anul trecut, SUA au retras 1.000 de militari din România. Un oficial român de rang înalt a spus: « Este un moment în relația transatlantică pe care Putin probabil dorește să îl exploateze ». Joja a adăugat că, în timp ce NATO și-a consolidat prezența avansată în statele baltice și în Polonia, nu a făcut același lucru în România, deși Bucureștiul a cerut acest lucru. « Bruxellesul și Washingtonul nu par să fi decis încă dacă Marea Neagră face parte pe deplin din angajamentul NATO », a declarat ea.
Oficialul român a evidențiat nevoia urgentă a țării de interceptoare sol-aer și sisteme radar. Joja a spus că disponibilitatea limitată a armelor de interceptare ieftine, agravată de războiul din Iran, reprezintă una dintre principalele dificultăți pentru Occident.
Intensificarea atacurilor a afectat grav una dintre principalele rute de export pentru cerealele și petrolul transportate de Rusia și Ucraina. Potrivit lui Tomas Alexa, analist principal la Ambrey Analytics, cele două părți au atacat 317 nave comerciale și alte ambarcațiuni în Marea Neagră și Marea Azov, în perioada mai-octombrie, de peste patru ori mai mult decât în cele șase luni precedente, când au fost lovite 74 de nave. În al treilea trimestru al anului, Ucraina a lansat 137 de atacuri asupra navelor, față de 92 atribuite Rusiei. În octombrie, însă, Rusia a lovit 38 de nave, iar Ucraina a fost responsabilă pentru cinci atacuri, potrivit Ambrey.
1