Uniunea Europeană se pregătește pentru o confruntare dură în jurul viitorului său buget, iar cancelarul german Friedrich Merz îi reunește joi, la Berlin, pe liderii Țărilor de Jos, Finlandei, Austriei, Danemarcei și Suediei. Obiectivul reuniunii este formarea unui front comun înaintea negocierilor decisive asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034, potrivit informațiilor publicate de Politico.
Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu 1,26% din venitul național brut al UE. Suma ar urma să finanțeze, timp de șapte ani, agricultura, dezvoltarea regională, apărarea, competitivitatea, migrația, extinderea Uniunii și sprijinul pentru Ucraina. Germania, cel mai mare contributor la bugetul comunitar, respinge dimensiunea propunerii, întrucât Berlinul asigură aproximativ un sfert din veniturile bugetului UE.
„Bugetul total trebuie redus substanțial, cu sute de miliarde de euro”, a declarat pentru Politico cancelarul austriac Christian Stocker. „Este inacceptabil ca Bruxelles-ul să discute despre cel mai mare buget din istorie, în timp ce noi, acasă, trebuie să strângem cureaua”, a adăugat el. Premierul finlandez Petteri Orpo consideră, la rândul său, că prioritățile generale stabilite de Comisie sunt corecte, dar suma totală este prea mare.
Țările reunite la Berlin nu vor doar reducerea bugetului. Ele cer și schimbarea modului în care sunt împărțiți banii: o parte din fondurile destinate în mod tradițional agriculturii ar urma să fie redirecționată către apărare, securitate și creșterea competitivității economice a Europei. Cele șase state vor și condiții mai stricte pentru accesarea banilor europeni, astfel încât guvernele care încalcă standardele democratice și statul de drept să poată pierde finanțarea.
Discuția de la Berlin nu este însă așteptată să se încheie cu o propunere concretă sau cu sume precise. Potrivit unor oficiali implicați în pregătirea reuniunii, citați de Politico, obiectivul este mai ales afișarea unei poziții comune înaintea negocierilor din toamnă. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE și coordonează negocierile, ar urma să prezinte în octombrie o nouă variantă de compromis, care va fi discutată la summitul liderilor europeni programat în aceeași lună.
De cealaltă parte se află state precum Spania, care nu acceptă reducerea bugetului și se opun mutării banilor dinspre agricultură către noile priorități. România face parte din grupul statelor care au susținut menținerea unor finanțări consistente pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună. Pentru București, aceste două capitole sunt esențiale, deoarece finanțează infrastructura, dezvoltarea regională și agricultura. Într-o declarație comună susținută și de România, mai multe state membre au cerut ca viitorul buget să păstreze politica de coeziune și agricultura în centrul proiectului european.
Pozițiile exprimate public par, deocamdată, greu de împăcat. Președintele Consiliului European, António Costa, face un turneu prin capitalele europene, în încercarea de a găsi un compromis. El crede că distanța dintre guverne nu este la fel de mare precum sugerează declarațiile lor, potrivit unui oficial european citat de Politico. Toți liderii ar fi hotărâți să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, înaintea alegerilor programate anul viitor în Franța, Spania și Italia, ale căror rezultate ar putea face compromisul și mai greu de obținut.
„Pentru moment, nimeni nu își pune cărțile pe masă. Este încă prea devreme pentru adevăratele negocieri”, a explicat un diplomat european. Discuțiile serioase, cu cifre și concesii concrete, sunt așteptate în apropierea summitului din octombrie. Nici Merz nu a precizat până acum ce programe vrea să taie și cu cât, iar oficialii europeni cred că revendicările sale reale s-ar putea dovedi mai moderate decât discursul public.
Poziția dură a cancelarului german este legată și de situația politică internă. Friedrich Merz este tot mai nepopular, iar partidul de extremă dreapta și eurosceptic Alternativa pentru Germania este favorit la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, programate pe 6 septembrie. În aceste condiții, cancelarului îi va fi dificil să accepte la Bruxelles un buget european mai mare. Rezultatul scrutinului german, dar și al alegerilor generale din Suedia, programate pe 13 septembrie, ar putea influența negocierile.
Merz se confruntă însă cu o contradicție: vrea ca Germania să conducă Europa în domenii precum apărarea, competitivitatea și autonomia strategică, dar toate aceste priorități necesită investiții consistente. Comisia propune ca, în viitorul buget, 131 de miliarde de euro să fie alocate apărării, securității și industriei spațiale – de cinci ori mai mult decât în actualul exercițiu financiar. Alte 100 de miliarde de euro ar putea fi mobilizate pentru Ucraina.