Statele Unite au încercat să mobilizeze aliații din NATO într-o campanie de desființare sistematică a Curții Penale Internaționale (CPI), într-o nouă escaladare a tensiunilor transatlantice. Potrivit unor diplomați NATO citați de POLITICO, demersul a avut loc la mijlocul lunii iulie, în cadrul unei reuniuni cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai Alianței, desfășurată la Bruxelles.
La întâlnire, trimisul SUA, Matthew Whitaker, le-a solicitat țărilor membre NATO sprijinul pentru desființarea CPI și le-a îndemnat să se retragă din Statutul de la Roma, documentul fondator al Curții. Potrivit celor trei surse diplomatice care au vorbit sub protecția anonimatului, Whitaker și-a încheiat intervenția cu un avertisment: «Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii».
În paralel, misiunea SUA a transmis delegațiilor NATO un document în care își anunța intenția de a «demonta sistematic capacitățile CPI» și le solicita ferm aliaților să ia imediat măsuri pentru a se retrage. Documentul îndemna statele membre să «examineze amenințarea» pe care o reprezintă Curtea pentru propriile țări și conținea formula «Să punem capăt odată pentru totdeauna farsa numită CPI».
Campania împotriva Curții a fost lansată în această vară de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a acuzat instituția că încalcă suveranitatea americană. «CPI și susținătorii săi duc un război împotriva țării noastre, nu cu gloanțe sau rachete, ci cu legi, acorduri și forța așa-numitului drept internațional», a declarat Rubio la momentul respectiv.
Administrația Trump a impus deja sancțiuni împotriva șefei CPI și a avocatului Abdoulaye Seye din Senegal, ca parte a campaniei împotriva a ceea ce numește un organism «corupt și fatal de politizat». În replică, președinta Curții Penale Internaționale, judecătoarea japoneză Tomoko Akane, a avertizat vineri că sancțiunile impuse de Washington împotriva sa ar putea reprezenta un pericol pentru ordinea juridică internațională. «Important este să nu lăsăm ca acest lucru să fie începutul declinului statului de drept internațional», a spus Akane.
Deși Alianța Nord-Atlantică nu este semnatară a Curții, toate statele membre NATO, cu excepția Turciei și a Statelor Unite, fac parte din CPI. Această situație explică de ce Washingtonul încearcă să folosească platforma alianței pentru a-și extinde campania împotriva instituției de la Haga.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a-i judeca pe cei acuzați de cele mai grave crime internaționale, inclusiv genocid și crime de război. CPI a anchetat ultima oară acuzații împotriva unor oficiali americani în 2020, când a deschis o investigație privind presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan. De asemenea, Curtea a emis mandate internaționale de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și pe cel al premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Presiunea americană asupra aliaților NATO intervine într-un context deja tensionat al relațiilor transatlantice, iar solicitarea ca statele europene să se retragă din Statutul de la Roma ridică întrebări serioase despre viitorul cooperării internaționale în domeniul justiției penale. Rămâne de văzut cum vor răspunde capitalele europene, având în vedere că majoritatea statelor membre NATO sunt parte a Curții și au susținut constant ordinea juridică internațională.