Curtea de Apel București a publicat motivarea deciziei prin care a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, fost candidat la Președinție, arătând că majoritatea completului a considerat că există un risc concret ca acesta să se sustragă anchetei. Potrivit instanței, riscul de fugă și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal este actual, fiind conturat de un cumul de elemente: discuții despre plecarea din țară, demersuri pentru obținerea azilului politic, identificarea unei locuințe în Italia, documente cu aparență diplomatică și echipamente de bruiaj descoperite la percheziții.
Unul dintre principalele argumente invocate de judecători este o discuție între Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen, în care acesta din urmă ar fi fost rugat să găsească un imobil în Italia. Potrivit motivării, Georgescu ar fi cerut ca locuința să fie „securizată” și să „intre sub incidența legii italiene”. În aceeași conversație apar referiri la plecarea împreună cu copiii și la necesitatea ca demersurile să nu fie descoperite. Instanța a reținut formulări precum „important e să nu detecteze nimeni nimic” și „să nu care cumva să se afle”, pe care le consideră relevante pentru intenția de a părăsi țara fără a atrage atenția.
Un alt element important îl reprezintă demersurile pentru obținerea azilului politic. Conform motivării, în mai 2025, Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. În discuții sunt invocate contacte din Italia și un fost procuror care ar fi putut ajuta în procedură. Judecătorii au luat în calcul și documentele găsite în timpul perchezițiilor: în mașina folosită de Georgescu au fost descoperite echipamente de bruiaj, dar și documente cu mențiunile „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”. Ordinul Suveran Militar de Malta a transmis că Georgescu nu este membru și că instituția nu a emis documentele respective.
În ceea ce privește acuzațiile din dosarul de înșelăciune, instanța a pus accent și pe relația dintre Georgescu și Massimiliano Arena, prezentat drept reprezentant al Wealth Bank. Deși Georgescu a declarat în instanță că nu îl cunoaște, judecătorii indică mesaje pe WhatsApp și e-mailuri din 2022 care ar arăta că acesta a participat la discuții cu Arena și cu victima care reclamă un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Curtea apreciază că există suficiente elemente pentru suspiciunea rezonabilă că Georgescu, Ionel Rusen și Arena ar fi format un grup în cadrul căruia Georgescu ar fi inițiat și facilitat relația dintre persoana vătămată și Rusen.
Decizia de arestare nu a fost unanimă. Doi judecători au votat pentru arestarea preventivă, însă al treilea, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile. Ea a apreciat că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și găsirea echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, un risc concret de fugă. A remarcat și că discuțiile despre locuința din Italia erau cunoscute încă din 2025. Motivarea Curții de Apel București vine după ce Tribunalul București dispusese inițial lăsarea în libertate a lui Călin Georgescu, decizie infirmată ulterior de instanța superioară.
4