Laura Codruța Kovesi își încheie vineri activitatea la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție al cărei prim procuror-șef a fost timp de șapte ani. Fosta șefă a DNA lasă în urmă un parchet care investighează fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro, iar activitatea sa a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană.
Într-un interviu acordat Politico înainte de plecare, Kovesi avertizează că independența și eficiența Parchetului European sunt amenințate de subfinanțare, obstacole birocratice și presiuni politice. Ea a acuzat o decizie politică de slăbire a instituției și a afirmat că mulți susțin justiția independentă până când ajung la cineva din anturajul lor.
Kovesi a preluat conducerea EPPO în octombrie 2019, iar instituția, cu sediul la Luxemburg, și-a început efectiv activitatea la 1 iunie 2021. Parchetul European investighează fraudele care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv deturnarea fondurilor europene, corupția și fraudele transfrontaliere cu TVA. Fosta șefă a DNA a condus instituția într-o perioadă în care cererea de anchete transfrontaliere a crescut constant.
Potrivit raportului anual al EPPO, la sfârșitul anului 2025 instituția avea 3.602 anchete active, cu prejudicii estimate la 67,27 miliarde de euro. Numărul dosarelor a crescut de aproape șapte ori față de primul an de activitate. Cea mai mare parte a prejudiciilor suspectate, aproximativ 45 de miliarde de euro, provine din fraude cu TVA și taxe vamale.
Sumele reprezintă estimări din anchete, nu bani recuperați sau fraude demonstrate definitiv în instanță. Totuși, în 2025 procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi și au trimis în judecată 1.438 de persoane. Rata condamnărilor în dosarele ajunse la verdict a fost de aproape 95%, un indicator pe care instituția îl folosește pentru a-și justifica eficiența.
În același an, instanțele au aprobat măsuri de indisponibilizare a bunurilor în valoare de 1,13 miliarde de euro, însă valoarea activelor efectiv puse sub sechestru a fost de aproximativ 289 de milioane de euro. Diferența dintre cele două sume arată că recuperarea prejudiciilor rămâne o etapă mai dificilă decât deschiderea dosarelor.
România se numără printre statele în care EPPO desfășoară un număr important de investigații. La sfârșitul anului 2025, procurorii europeni aveau în lucru 535 de dosare în România, cu prejudicii estimate la 6,05 miliarde de euro. Dintre acestea, 499 vizau presupuse fraude legate de cheltuieli, inclusiv fonduri europene, iar altele priveau fraude cu TVA și taxe vamale.
În septembrie, Comisia Europeană a evaluat pozitiv activitatea Parchetului European, dar a semnalat dificultăți legate de resursele disponibile și de cooperarea cu autoritățile naționale. Kovesi pleacă, astfel, avertizând asupra viitorului instituției pe care a condus-o, într-un moment în care dosarele continuă să se acumuleze.
5