Aproximativ 6.700 de magistrați din România, judecători și procurori, au cerut în instanță majorări salariale, potrivit lui Liviu Avram, invitat în emisiunea Harta de Impact a G4Media și Economedia. Potrivit acestuia, aproape fiecare magistrat a ajuns în justiție pentru a obține creșteri de venit, iar problema există de cel puțin 20 de ani, cu o agravare în ultimul deceniu.
Originea disputei, potrivit notelor de reportaj, o reprezintă un act din 2006 prin care procurorii DNA și DIICOT au primit sporuri de 40%. Judecătorii au cerut ulterior aceleași sporuri, iar instanțele le-au acordat. Din această logică a pornit, în opinia invitatului, un val de acțiuni în care magistrații și-au cerut reciproc, prin instanțe, creșteri similare.
Un caz citat în emisiune este cel al judecătoarei Lia Savonea, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care ar fi cerut să i se plătească deodată toate sumele acumulate. Totalul restanțelor pretinse depășește, potrivit datelor prezentate, 5 miliarde de lei. Instanțele ar fi dat câștig de cauză magistraților atât în apel, cât și la ÎCCJ.
Disputa a ajuns între Guvern și Înalta Curte. Premierul Bolojan, citat în acest context, susține că deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului în cinci cazuri privind pretenții salariale ale magistraților sprijină poziția Guvernului privind restanțele. Curtea de la Strasbourg ar fi semnalat, în aceste dosare, posibile conflicte de interese. Bolojan a numit privilegiile magistraților „aristocrație bugetară”.
Liviu Avram a amintit și alte episoade care au pus presiune pe sistem. În 2018, transferul contribuțiilor a dus la pensii mai mari decât salariile nete ale unor magistrați. Legea din 2023 a plafonat pensiile magistraților la 80% din salariul brut, nu din ultimul salariu. Curtea Constituțională, în 2008-2009, ar fi limitat majorările acordate de magistrați sieși, însă instanțele au refuzat să aplice decizia.
În notele reportajului apare și cazul unui asistent judiciar pensionat după vechea lege, care a câștigat un proces la Curtea de Apel București. Sunt însă necunoscute încă două aspecte: dacă restanțele vor fi plătite integral sau în rate și dacă hotărârile deja pronunțate pot fi reexaminate.
2