Procesul pe fond în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, fostul mercenar Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale începe miercuri, de la ora 13.30, la Curtea de Apel București. Este primul termen în care instanța urmează să analizeze efectiv acuzațiile formulate de procurori, după ce faza de cameră preliminară s-a încheiat definitiv în vară.
Dosarul a fost construit în jurul unor presupuse acțiuni coordonate care vizau răsturnarea ordinii constituționale a statului român. Alături de Georgescu și Potra, pe banca acuzaților se află alte 20 de persoane, toate trimise în judecată de procurori pentru fapte care intră sub incidența infracțiunilor contravenției de stat. Potrivit anchetei, gruparea ar fi plănuit o preluare a puterii prin mijloace neconstituționale, iar fostul mercenar ar fi avut un rol esențial în coordonarea unor structuri paramilitare.
Drumul spre acest termen a fost lung și sinuos. Pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a decis că procesul pe fond poate începe, însă hotărârea a fost atacată la instanța supremă atât de către inculpați, cât și de către Ministerul Public. Contestațiile formulate în cameră preliminară au fost analizate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care, pe 6 august, le-a respins definitiv. Astfel, s-a confirmat legalitatea sesizării instanței și a probelor administrate în faza de urmărire penală, deschizând calea judecății pe fond.
Decizia instanței supreme este importantă pentru mersul anchetei, deoarece validează cadrul procesual în care procurorii își susțin acuzațiile. Inculpații au încercat, prin contestații, să scoată din dosar anumite probe sau să conteste modul în care a fost începută urmărirea penală, însă judecătorii au considerat că toate cererile sunt neîntemeiate. Odată cu începerea procesului pe fond, instanța va audia inculpații, martorii și va analiza probele documentare și tehnice strânse de anchetatori.
Călin Georgescu a fost unul dintre protagoniștii scenei politice din toamna anului trecut, când a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale, scrutin anulat ulterior de Curtea Constituțională. Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine și implicat în conflicte armate din Africa, a fost adus în atenția publică în aceeași perioadă, fiind descris în anchete drept un apropiat al fostului candidat. Dosarul de lovitură de stat a fost deschis după ce serviciile de informații au semnalat existența unor planuri de destabilizare a instituțiilor statului în contextul alegerilor.
Procesul care începe miercuri se anunță unul complex, având în vedere numărul mare de inculpați și volumul de probe. Curtea de Apel București urmează să stabilească un calendar al audierilor, iar prima etapă va consta, de regulă, în verificarea prezenței părților și eventualele cereri de amânare. Avocații apărării au anunțat anterior că vor contesta măsurile preventive, însă instanța supremă a menținut starea de arest pentru mai mulți dintre inculpați, inclusiv pentru Potra.
Pe fond, procurorii trebuie să demonstreze existența unui plan concret de acțiune împotriva ordinii constituționale și implicarea fiecărui inculpat în derularea acestuia. Ancheta a vizat atât organizarea unor structuri paramilitare, cât și coordonarea unor acțiuni de protest care ar fi urmat să escaladeze într-o confruntare cu forțele de ordine. Dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă pedepse severe, infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale fiind una dintre cele mai grav sancționate din Codul penal român.