Fostul președinte Traian Băsescu consideră că acțiunile politice repetate ale lui Călin Georgescu din ultima perioadă pregătesc o nouă candidatură la Președinția României. Într-o intervenție la emisiunea «În fața ta» de la Digi24, el a declarat că se așteaptă ca Georgescu să încerce din nou să ajungă la Cotroceni și că, în acest scenariu, George Simion, liderul AUR, l-ar sprijini și s-ar orienta către funcția de premier.
«Categoric va candida la prezidențiale. Nu cred că Simion va candida. Dacă va fi Călin Georgescu în cursă, Simion îl va sprijini și se va orienta către funcția de premier. Dacă acest tandem, încă nedeclarat, se va menține, cred că aceasta va fi soluția politică», a afirmat Băsescu. El a adăugat că nu crede că Simion va intra în cursa prezidențială dacă Georgescu va candida.
Fostul președinte nu împărtășește însă ideea că victoria lui Călin Georgescu în scrutinul prezidențial din 2024 ar fi fost inevitabilă dacă procesul electoral ar fi continuat. «Nu sunt convins că Georgescu ar fi câștigat prezidențialele dacă se mergea înainte. Este posibil ca Lasconi să fi fost președinta României, pentru că toți oamenii politici ar fi trecut la un proces de clarificare a identității lui Călin Georgescu și nu cred că ar fi câștigat alegerile prezidențiale, chiar dacă își spune el însuși «președinte ales»», a spus Băsescu.
Scenariul pentru următoarele alegeri pornește de la poziția puternică pe care AUR o are în sondaje. Cel mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 1–7 septembrie 2026, creditează AUR cu 39,7% dintre opțiunile celor care exprimă o preferință pentru un partid. PSD este la 18,7%, PNL la 16,3%, iar USR la 9%. Băsescu consideră însă că rezultatul efectiv al AUR ar fi mai mic. «Toată lumea vede AUR ca fiind viitorul partid care se apropie acum de 40-50%, iar eu cred că nu va obține mai mult de 35%», a declarat el, nuanțând ulterior că partidul lui George Simion «va obține maximum 35%, dacă nu chiar undeva în jur de 30%».
Băsescu leagă estimarea electorală de vulnerabilitatea financiară a României și susține că un guvern care ar intra în conflict politic cu Occidentul ar avea dificultăți majore în finanțarea statului. Argumentul său este că România are nevoie de volume foarte mari de împrumuturi pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei, iar accesul la creditorii occidentali este esențial. «România trebuie să împrumute anul acesta, doar anul acesta, 60 de miliarde de euro, ca să finanțeze deficitul și să rostogolească datoriile făcute de guvernările PSD, PNL, UDMR. Oamenii aceștia care ar veni la putere în România au înjurat în permanență Bruxelles-ul, nu? Pentru ei, Bruxelles-ul este tot ce înseamnă Occident. Cum vor face rost de bani sau de unde vor face rost de bani, în condițiile în care creditorii României sunt în Occident, nu în Rusia? Cum va face această guvernare rost de 60 de miliarde de euro doar anul acesta? De la cine?», a întrebat fostul președinte.
Concluzia lui Traian Băsescu este tranșantă: «Nu va face rost. Va scrie pe țară «faliment». De aceea vă spun că românii se vor trezi, nu vor da mai mult de 35%. De fapt, cred că, în sondaje, încă nu se manifestă românii. Dar, dacă am avea un astfel de guvern la București, de extremă dreaptă, un guvern naționalist, cum îi spunem, România n-ar fi finanțată. Punct.»
El a descris și consecințele pe care le anticipează într-un asemenea scenariu: «Și atunci ce s-ar întâmpla? Criză, faliment. Vedem ce înseamnă să nu plătești salarii, să nu plătești sporuri, să nu plătești asistența socială, să nu plătești educația, să nu plătești Armata. Poate este timpul ca rezerviștii care se uită cu drag la AUR să se trezească: pensiile lor nu sunt pensii care ies din economie, sunt din bani împrumutați.»
Declarațiile fostului președinte vin în contextul în care AUR continuă să fie creditat cu intenții de vot ridicate, iar dezbaterea despre o posibilă guvernare naționalistă și efectele ei economice rămâne deschisă. Băsescu insistă că accesul la finanțare externă este vital pentru România și că o ruptură cu Occidentul ar avea consecințe imediate asupra bugetului și plăților către populație.