Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan în funcția de prim-ministru, după consultările de la Cotroceni cu partidele din coaliția de guvernare. Anunțul marchează o etapă semnificativă în procedura constituțională care duce la formarea unui Executiv cu puteri depline și la încheierea mandatului cabinetului interimar condus de Bolojan. Imediat după comunicarea făcută de șeful statului, eurodeputatul PNL a confirmat pe pagina sa de Facebook că acceptă propunerea.
Constituția stabilește un traseu precis pentru învestirea noului Guvern. Potrivit articolului 85, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Desemnarea, reglementată la articolul 103, se face după consultarea partidului care are majoritatea absolută în Legislativ ori, în lipsa unei asemenea majorități, a tuturor partidelor reprezentate în Parlament. În cazul de față, consultările au vizat formațiunile din coaliția de guvernare.
După desemnare, candidatul are un termen constituțional de zece zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista se dezbat de Camera Deputaților și de Senat în ședință comună, iar încrederea se acordă cu votul majorității deputaților și senatorilor. Siegfried Mureșan trebuie, așadar, să depună în acest interval programul de guvernare și nominalizările pentru funcțiile de ministru.
Odată ce documentele ajung la Parlament, Birourile permanente ale celor două Camere asigură multiplicarea și difuzarea lor către deputați și senatori. Conducerea Legislativului stabilește data ședinței comune la cel mult 15 zile de la primirea programului și a listei Guvernului, luând măsuri pentru convocarea parlamentarilor. Fiecare candidat pentru funcția de ministru este audiat în ședință comună de comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență a viitorului ministru.
În urma audierilor, comisiile întocmesc un aviz comun consultativ și motivat, care este prezentat candidatului pentru funcția de prim-ministru și depus la cele două birouri permanente pentru a fi difuzat deputaților și senatorilor. Dacă un candidat la o funcție de ministru primește aviz nefavorabil, premierul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate menține nominalizarea inițială. În situația în care se optează pentru o altă persoană, aceasta este audiată conform aceleiași proceduri, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se dă după depunerea noului aviz.
Dacă Parlamentul acordă votul de încredere, hotărârea se semnează de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului și se înaintează imediat președintelui României, care procedează la numirea Guvernului. În caz contrar, procedura se reia, iar șeful statului poate desemna un nou premier. Un eșec repetat în votarea unui nou Executiv poate deschide calea dizolvării Legislativului, urmată implicit de alegeri anticipate.
Constituția prevede la articolul 89 că, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea nu poate fi decisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de urgență sau de asediu.
Până la formarea noului Cabinet, funcția de prim-ministru interimar este reglementată de articolul 107. Dacă premierul se află într-una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, președintele are obligația de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar. Mandatul interimar poate dura cel mult 45 de zile, iar regula se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Executivului, la propunerea premierului.
Calendarul învestirii depinde astfel de respectarea strictă a termenelor: zece zile pentru depunerea programului și a listei, cel mult 15 zile pentru convocarea ședinței comune și organizarea audierilor, apoi votul de încredere. Fiecare etapă are un termen constituțional sau regulamentar clar, iar nerespectarea lor poate întârzia formarea Guvernului plin și prelungi interimatul.