Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a declarat, într-o conferință de presă, că România nu are încă un calendar pentru adoptarea unei noi Legi a Salarizării. Potrivit acestuia, subiectul nu se află în prezent pe agenda guvernului, iar până acum nu a existat o decizie politică în acest sens, astfel că nu au avut loc discuții pe această temă.
Reforma salarizării era legată de un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a cărui valoare este de 770 de milioane de lei. Termenul stabilit de Uniunea Europeană pentru îndeplinirea acestui jalon era 31 august, iar România l-a depășit deja cu aproximativ două luni. Potrivit informațiilor din dosar, reforma ar fi fost abandonată în septembrie, deși proiectul trebuia să ajungă în Parlament în perioada guvernului interimar condus de Ilie Bolojan.
Guvernul actual, condus de Ilie Niculescu, nu a decis încă dacă va renegocia jalonul cu Comisia Europeană. Din această cauză, nu există nici o soluție clară pentru recuperarea sumei asociate reformei, iar întrebarea privind modul în care va fi tratat jalonul rămâne deschisă. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a cerut elaborarea unei noi versiuni a legii salarizării, dar a arătat că salariile demnitarilor nu ar trebui să fie prioritatea momentului.
Discuția despre salarizare se leagă de negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada următoare. Ghigiu a precizat că, prin acest buget, România ar putea primi în jur de 60 de miliarde de euro, însă cifra nu este finalizată. Negocierile se află într-o fază incipientă, iar Consiliul nu a ajuns încă la un consens. După acordul asupra bugetului, fiecare țară trebuie să depună un plan național, numit PPNR, iar ministrul consideră că acest plan ar trebui supus unei dezbateri publice.
În ceea ce privește finanțarea viitoare, Ghigiu a spus că aceasta ar putea include parteneriate public-private și bănci de investiții. Pentru finalul anului sunt așteptați aproximativ 3 miliarde de euro din fondurile PNRR, însă există riscul ca alte 3,4 miliarde de euro să fie suspendate. Cifra oficială va fi cunoscută după 20 noiembrie. Din totalul de 6,4 miliarde de euro, o parte reprezintă granturi, iar o parte împrumuturi.
Ghigiu a informat despre această situație premierul și pe ministrul Finanțelor, Nazare, care trebuie să aibă în vedere impactul asupra bugetului de stat în perioada următoare. Pentru public, miza este dublă: pe de o parte, o reformă care afectează sistemul de salarizare din sectorul public, pe de altă parte, fonduri europene de care România are nevoie pentru proiecte de investiții și reforme.
2