Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Guvernul Niculescu are șanse reale să rămână în funcție până la alegerile parlamentare din 2028, în condițiile în care, potrivit acestuia, în Parlament nu există o majoritate care să poată da jos Executivul. Întrebat la B1 TV dacă guvernul poate rămâne în funcție până în 2028, Kelemen Hunor a spus că, în mod normal, ținând cont de dinamica politică românească, răspunsul ar fi nu, dar că realitatea din Parlament oferă alte perspective.
„Eu aș vrea să dureze până în 2028 acest guvern, fiindcă avem nevoie de această stabilitate guvernamentală. Oricum, nu are cine să dea jos”, a afirmat Kelemen Hunor. Acesta a subliniat că România are nevoie de stabilitate politică, iar declarațiile sale au fost transmise și de agenția Mediafax și de News.ro, care au preluat, vineri seară, aceeași idee privind șansele Executivului de a ajunge până în 2028.
Potrivit liderului UDMR, partidele din opoziție nu au voturile necesare pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură. „Noi cu PNL și cu USR nu avem majoritate. Nu avem 233 de voturi. Nici ei (AUR – n.r.) nu au singuri. Deci ar trebui să facem chestia asta cu AUR”, a spus Kelemen Hunor. Cu alte cuvinte, o eventuală moțiune ar depinde de sprijinul formațiunii AUR, care, singură, nu are numărul de voturi necesar.
Liderul UDMR nu a exclus depunerea unei moțiuni de cenzură în viitor, dar a avertizat că una dintre consecințele unei astfel de inițiative ar fi formarea unui nou guvern. Kelemen Hunor a explicat că un vot comun cu AUR ar putea duce la căderea Executivului, ceea ce, din punctul său de vedere, nu este de dorit, deoarece ar trebui ulterior reconstruită o majoritate. „Asta nu înseamnă că la un moment dat nu o să fie o moțiune de cenzură”, a spus el, adăugând că mai multe combinații între PNL, USR și UDMR ar putea depune o astfel de moțiune. Totuși, a subliniat că adoptarea ei ar necesita, în practică, și voturile AUR.
Kelemen Hunor consideră că actualul Executiv va rezista cel puțin până în mai sau iunie 2027, datorită capacității premierului de a negocia cu partidele parlamentare. Declarațiile vin în contextul în care, în aceeași perioadă, liderul UDMR a comentat și alte aspecte ale activității guvernamentale, inclusiv posibile facturi neplătite și investiții oprite din cauza imposibilității rectificării bugetare, subiect pe care l-a abordat într-o altă intervenție publică.
3