Președintele Nicușor Dan îl apără pe șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, după investigația publicată de Recorder privind trecutul acestuia în timpul Revoluției din 1989 și al evenimentelor din 1990. Șeful statului susține că Pahonțu nu se află în situația unei persoane care a participat efectiv la reprimarea manifestanților și amintește că, la momentul numirii sale la conducerea SPP, acum 21 de ani, au fost făcute verificări inclusiv la CNSAS.
Într-o conferință de presă susținută joi seara la Chișinău, Nicușor Dan a făcut o distincție clară între participarea la dispozitivul de securitate și implicarea directă în reprimarea protestelor. „Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna dintre aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a declarat președintele.
Investigația Recorder, publicată pe 26 august, susține pe baza unor documente și mărturii că Lucian Pahonțu a fost ofițer în trupele de Securitate între 1987 și 1990 și că, în timpul Revoluției, s-a aflat în dispozitivul de la baricada de la Intercontinental. Jurnaliștii mai afirmă că unitatea din care făcea parte actualul șef al SPP a participat la intervenția din Piața Universității din 13 iunie 1990.
Nicușor Dan a invocat verificările efectuate în momentul în care Pahonțu a fost numit la conducerea SPP, la propunerea președintelui de atunci, Traian Băsescu, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării. „CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS cu privire la a fi făcut sau nu poliție politică”, a afirmat șeful statului. El a insistat că titlul articolului Recorder, „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”, nu este justificat de conținut. „Am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care e scandalul”, a spus el.
Președintele a recunoscut, totuși, că nu a realizat o evaluare managerială dedicată a șefului SPP, deși promisese acest lucru la începutul mandatului. El a spus că și-a format o impresie despre modul în care funcționează instituția prin interacțiunile cu angajații și prin contactele cu serviciile externe. „O evaluare a Serviciului am făcut-o, cumva, cu propriile simțuri. Mi se pare că serviciul ăsta funcționează”, a afirmat Nicușor Dan, adăugând că nu a considerat prioritară o astfel de evaluare în condițiile în care există alte restanțe mai importante, precum strategia economică și alegerile anulate.
În aceeași conferință de presă, Nicușor Dan a explicat și de ce România nu are încă un nou director al SRI, instituție rămasă fără șef de trei ani după demisia lui Eduard Hellvig din iulie 2023. De data aceasta, motivul invocat este legat de negocierile politice pentru formarea Guvernului, eșuate pe 5 mai. „Pe servicii secrete, există un serviciu care nu are șef, SRI, și aici este o discuție pe care să o avem cu partidele parlamentare. Am considerat că nu este util să suprapun această discuție, care tot timpul este sensibilă, peste discuția despre guvern”, a declarat președintele.
Șeful statului a precizat că intenționează să discute numirea după instalarea noului guvern, cel mai probabil cu partidele care vor susține viitoarea majoritate. „O să avem un guvern și după aceea o să avem discuția, probabil cu acea majoritate care va susține guvernul”, a spus el. De la preluarea mandatului, Nicușor Dan a amânat succesiv numirea șefului SRI, invocând inițial termene precum „următoarele săptămâni”, apoi „până la finalul anului sau începutul anului viitor” și, mai recent, „foarte curând”.