Președintele Nicușor Dan participă luni, la Rovaniemi, în Finlanda, la o reuniune restrânsă a liderilor europeni dedicată securității Arcticii, în contextul în care România se află de peste patru luni sub conducerea unui guvern demis, iar șeful statului nu a mai desemnat un candidat la funcția de premier de aproape trei luni. Deplasarea are o miză externă semnificativă, dar vine într-un moment de criză politică internă prelungită.
Agenda summitului include discuții despre amenințarea Rusiei, protejarea infrastructurii critice și viitorul strategic al regiunii arctice. Duminică seara, Nicușor Dan participă la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo. Luni, programul cuprinde vizitarea bazei militare Lapland Air Wing, participarea la expoziția «Arctic Opposites», o sesiune de lucru despre securitate și viitorul Arcticii, urmată de un dejun consacrat rolului Uniunii Europene în regiune. La final este programată o conferință comună de presă.
Reuniunea nu este un summit formal al celor 27 de state membre, ci o întâlnire organizată de Finlanda cu un grup restrâns de lideri europeni. Alături de Nicușor Dan sunt invitați cancelarul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk, premierul danez Mette Frederiksen, președintele Consiliului European, António Costa, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Polonia și România sunt pilonii flancului estic al NATO, Finlanda are cea mai lungă frontieră a Uniunii Europene cu Rusia, iar Danemarca răspunde de apărarea Groenlandei. Participarea lui Costa și Kallas indică faptul că reuniunea nu este una simbolică sau exclusiv regională.
Arctica a devenit o prioritate strategică din cauza schimbărilor climatice, care fac regiunea mai accesibilă pentru transport, exploatarea resurselor și instalarea unor infrastructuri strategice. În același timp, Rusia își extinde prezența militară în nord, iar China își mărește interesul economic și politic pentru zonă. Regiunea găzduiește rute navale care ar putea scurta considerabil legătura dintre Asia și Europa, resurse energetice și minerale importante, baze militare și infrastructuri submarine esențiale pentru comunicații și transportul energiei. Războiul din Ucraina a schimbat echilibrul regional: prin aderarea Finlandei și Suediei, aproape toate statele arctice, cu excepția Rusiei, sunt acum membre NATO, iar zona a devenit o frontieră directă între Rusia și Alianța Nord-Atlantică.
Administrația Prezidențială anunță că Nicușor Dan va susține o abordare comună a spațiului care se întinde «de la Arctica până la Marea Neagră», pornind de la ideea că amenințările din cele două regiuni sunt interconectate. Bucureștiul încearcă astfel să evite apariția unei competiții între flancul nordic și cel sud-estic al NATO. Rusia acționează în ambele regiuni prin instrumente asemănătoare: presiune militară, război electronic, drone, sabotaj, operațiuni informaționale și amenințări asupra infrastructurii energetice și de comunicații. Protejarea cablurilor submarine, a conductelor, porturilor și rutelor comerciale este relevantă atât în Marea Baltică și în Arctica, cât și în Marea Neagră.
În paralel, România intră într-o nouă săptămână fără un guvern cu puteri depline. Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură votată de 281 de parlamentari, după ce PSD și AUR au format majoritatea necesară înlăturării Cabinetului. De atunci au trecut peste patru luni. Președintele a făcut două încercări de a instala un nou guvern. Eugen Tomac a fost desemnat la începutul lunii iunie, dar a renunțat după ce nu a reușit să își formeze echipa și să obțină sprijin parlamentar. Nicușor Dan l-a desemnat apoi pe liberalul Adrian Veștea, la 14 iunie. Guvernul propus de acesta a primit pe 22 iunie numai 189 dintre cele 233 de voturi necesare și a fost respins de Parlament. De atunci au trecut aproape 12 săptămâni, timp în care președintele nu a mai făcut nicio nominalizare.
În ultimele săptămâni au fost vehiculate mai multe variante: liderul PSD Sorin Grindeanu, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan și diplomatul Luca Niculescu, în scenariul unui guvern tehnocrat. Niciuna nu a produs până acum o majoritate parlamentară clară. Sâmbătă seara, chiar înaintea plecării președintelui în Finlanda, Ilie Bolojan i-a cerut public să desemneze rapid un premier. «E timpul pentru decizii!», spune liderul PNL într-un mesaj publicat pe Facebook. Bolojan susține că prelungirea provizoratului poate scumpi împrumuturile statului, poate afecta percepția investitorilor și evaluarea ratingului de țară și împiedică adoptarea unor decizii importante.