Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, afirmă că ministerul pe care îl conduce, zonele de urgență și cele critice au primit bani pentru a funcționa optim până la finalul anului. Potrivit acestuia, din punct de vedere fiscal sistemul se află într-o situație optimă și echilibrată până la sfârșitul anului.
Ministrul a precizat însă că stabilizarea bugetară nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor problemelor. «A nu fi confundat cu «avem de toate». Nu avem de toate, tocmai de asta muncim în fiecare zi și o să vă prezint câteva proiecte care urmează a fi făcute», a declarat el. Rogobete a susținut că fondurile asigurate acoperă activitatea din unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă și tratamentele pentru afecțiuni grave precum infarctul și accidentul vascular cerebral. Lista, a spus el, poate continua.
Potrivit ministrului, finanțarea suplimentară de la prima rectificare bugetară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Rogobete a vorbit despre o sumă totală de 8,3 miliarde de lei, dintre care 1,2 miliarde de lei revin Ministerului Sănătății. Sănătatea a primit, a spus el, cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Banii alocați vor permite continuarea activității în sectoarele considerate critice, după o perioadă în care mai multe unități sanitare s-au confruntat cu dificultăți în asigurarea tratamentelor.
Ministrul a invocat și un exemplu legat de bugetul serviciilor de urgență. El a arătat că a cerut inițial 660 de milioane de lei pentru acest sector, dar a primit 440 de milioane de lei, adică o reducere de peste 30%. La rectificare, serviciile de urgență au primit încă 200 de milioane de lei, sumă pe care Rogobete a comparat-o cu tăierea operată, potrivit lui, de Ilie Bolojan la începutul anului. Ministrul a susținut că suplimentarea confirmă faptul că necesarul estimat inițial nu fusese exagerat.
Rogobete a descris situația sistemului în termeni duri. El a vorbit despre cea mai mare criză din sănătate din ultimii zece ani, cu programe naționale de sănătate afectate, spitale care nu mai au medicamente și unități care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct. Ministrul a afirmat că a explicat „până am rămas fără voce” că din sănătate nu se poate tăia fără a ține cont de particularitățile domeniului.
În opinia sa, bugetul trebuie să includă și o rezervă pentru evenimente neprevăzute. Rogobete a spus că nimeni nu poate estima corect numărul de pacienți care se prezintă în UPU sau care sunt internați în ATI, nici durata staționării acestora. A invocat și riscul unui accident cu numeroase victime, similar incendiului din clubul Colectiv, situație în care sistemul de urgență ar avea nevoie imediată de resurse suplimentare. Ministrul a criticat, în acest context, reducerile bugetare operate anterior, pe care le-a atribuit fostului premier Ilie Bolojan, afirmând că acestea au afectat spitalele, programele naționale și serviciile de urgență.
1