România negociază cu Statele Unite costul găzduirii trupelor americane pe teritoriul său, o discuție care vine după ce oficialul american Elbridge Colby s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan la București. După întâlnire, oficialii români nu au oferit detalii, iar Colby nu ar fi dat un răspuns clar în privința trupelor din România. Subiectul are miză practică: România găzduiește în prezent aproximativ 1.000 de militari americani, potrivit notelor disponibile.
Discuția se înscrie în politica «pay to stay», adică «plătești ca să rămâi», asociată cu Elbridge Colby, arhitectul acestei doctrine. Aceasta prioritizează China și regiunea Asia-Pacific în fața Europei, ceea ce ridică întrebarea cât de mult se va mai angaja Washingtonul pe continentul european și cine suportă costurile prezenței militare. Pentru Bucureşti, întrebarea nu mai este doar dacă trupele rămân, ci și sub ce condiții financiare.
Premierul Niculescu a declarat că România dorește ca trupele americane să rămână în țară și a invocat amenințările reprezentate de drone, precum și preocupările legate de securitatea Mării Negre. Guvernul de la București a anunțat și un proiect de 200 de milioane de euro privind drone, realizat împreună cu Ucraina, ceea ce arată că argumentele de securitate sunt legate și de cooperarea regională.
Comparația cu Polonia arată ce este în joc. Varșovia oferă 15.000 de dolari pe an pentru fiecare soldat american și urmărește o bază permanentă care să găzduiască cel puțin 5.000 de militari americani. În prezent, Polonia găzduiește aproximativ 10.000 de soldați americani, în timp ce România găzduiește aproximativ 1.000. Diferența de scară explică de ce Bucureștiul caută un model de înțelegere care să nu lase România în urma unei țări vecine care are deja o prezență mult mai mare.
România a oferit și baza aeriană Kogălniceanu pentru operațiuni americane împotriva Iranului, un element care poate fi folosit în negocieri. Țara a cumpărat, de asemenea, echipamente militare americane în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari, printre care 32 de avioane F-35, 54 de tancuri Abrams și 7 sisteme Patriot. Aceste achiziții sunt parte din relația bilaterală și apar în discuție ca dovadă a angajamentului României față de partenerul american.
Există însă limite legale. Congresul SUA a stabilit un prag minim de 76.000 de militari americani în Europa, iar Pentagonul poate totuși să mute sau să retragă 1.000 de soldați din România. Acest detaliu arată că soarta trupelor depinde atât de decizia de la Washington, cât și de prețul pe care Bucureștiul este dispus să îl plătească. Prețul negociat ar putea fi renegociat la fiecare reînnoire a contractului, ceea ce înseamnă că înțelegerea nu ar fi definitivă.
Contextul intern este, de asemenea, sensibil. Într-o perioadă de austeritate, o astfel de înțelegere poate genera reacții ostile, fie din partea celor critici față de Statele Unite, fie din partea celor care cer o abordare pacifistă. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat o sumă sau un calendar pentru acord, iar întrebările rămân deschise cu privire la modul în care costurile ar fi împărțite și la durata angajamentului american.
2