România a depus oficial ultima cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) către Comisia Europeană, a anunțat miercuri seară ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Valoarea totală a cererii este de 6,04 miliarde de euro, sumă care urmează să fie ajustată prin deducerea prefinanțării deja primite.
Anunțul marchează încheierea etapei de depunere a cererilor de plată aferente PNRR, mecanismul financiar prin care Uniunea Europeană sprijină statele membre să își revină după criza pandemică și să își modernizeze economia. Potrivit ministrului, documentația a fost transmisă oficial către forul executiv de la Bruxelles, iar pasul următor este evaluarea cererii de către Comisia Europeană.
«Urmează acum evaluarea», a declarat Dragoș Pîslaru, fără a oferi un termen precis pentru finalizarea acesteia. Procesul de evaluare presupune verificarea de către Comisie a îndeplinirii țintelor și jaloanelor asumate de România în cadrul planului, precum și a modului în care fondurile au fost cheltuite. De rezultatul acestei evaluări depinde deblocarea efectivă a banilor.
Suma de 6,04 miliarde de euro reprezintă valoarea brută a cererii, înainte de deducerea prefinanțării. Prefinanțarea este un avans acordat de Comisia Europeană la începutul implementării PNRR, care se recuperează treptat din plățile ulterioare. Prin urmare, suma netă care va intra efectiv în țară ar putea fi mai mică, în funcție de calculul final al Comisiei.
Aceasta este ultima cerere de plată din PNRR, ceea ce înseamnă că, după evaluare și eventuala deblocare a fondurilor, România va fi parcurs întregul ciclu de finanțare prevăzut de plan. PNRR-ul României include reforme și investiții în domenii precum infrastructura, educația, sănătatea, digitalizarea și tranziția verde, iar îndeplinirea condițiilor asociate a fost urmărită îndeaproape de autorități și de societatea civilă.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis anunțul miercuri seară, fără a detalia eventualele riscuri sau obstacole care ar putea întârzia evaluarea. Rămâne de văzut cât de repede va finaliza Comisia Europeană analiza și dacă vor exista solicitări suplimentare de clarificări sau corecturi din partea autorităților române.
Depunerea ultimei cereri de plată încheie o etapă importantă pentru România în relația cu Bruxelles-ul pe acest mecanism. Modul în care vor fi gestionate fondurile rămase și rezultatul evaluării vor influența percepția asupra capacității administrative a țării de a absorbi fonduri europene și de a implementa reformele asumate.
4