Angajatorii din Uniunea Europeană ar putea primi obligații noi pentru protejarea salariaților de stres, burnout și suprasolicitare, după ce Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) a Parlamentului European a aprobat o inițiativă legislativă în acest sens. Documentul, coordonat de eurodeputata belgiană Estelle Ceulemans, cere Comisiei Europene să pregătească o legislație dedicată riscurilor psihosociale la locul de muncă, cu standarde minime aplicabile în întreaga Uniune.
Inițiativa a fost adoptată cu 41 de voturi pentru, 12 împotrivă și patru abțineri. Scopul este prevenirea și reducerea factorilor care pot afecta sănătatea mintală și fizică a angajaților, într-un context în care intensificarea activității, digitalizarea și noile forme de organizare a muncii au amplificat presiunea asupra salariaților.
Una dintre schimbările centrale propuse este obligația angajatorilor de a evalua periodic riscurile psihosociale din companie. Evaluările ar trebui să ia în calcul volumul de muncă, ritmul și intensitatea activității, precum și factorii care provoacă stres. Dacă sunt identificate probleme, angajatorul ar urma să stabilească măsuri concrete pentru reducerea lor. Astfel de evaluări ar fi necesare și înaintea unor schimbări majore în organizarea companiei, inclusiv restructurări sau introducerea unor forme noi de telemuncă.
O atenție specială este acordată tehnologiei. Eurodeputații cer ca riscurile să fie analizate și atunci când sunt introduse sisteme automate de luare a deciziilor sau tehnologii de monitorizare a angajaților. Sistemele bazate pe algoritmi nu ar trebui să conducă la suprasolicitarea sau supravegherea excesivă a salariaților, iar controlul uman asupra deciziilor trebuie păstrat. Documentul susține totodată dreptul angajaților de a se deconecta de la serviciu în afara programului de lucru.
Viitoarea legislație ar urma să impună companiilor politici clare împotriva violenței, hărțuirii, bullying-ului și discriminării care pot afecta sănătatea sau demnitatea angajaților. Se cer mecanisme pentru depistarea din timp a acestor probleme și sprijin rapid pentru persoanele afectate. O categorie aparte o reprezintă angajații care revin la muncă după o absență cauzată de stres sau alte riscuri psihosociale. Pentru ei ar putea fi necesar un plan individual de revenire, care poate presupune modificarea programului, schimbarea modului de organizare a activității sau reducerea și adaptarea sarcinilor.
Amploarea problemei depășește disconfortul resimțit la serviciu. Organizația Internațională a Muncii estimează că, la nivel mondial, peste 840.000 de oameni mor anual din cauza afecțiunilor asociate riscurilor psihosociale legate de muncă, precum programul foarte lung, nesiguranța locului de muncă sau hărțuirea. Aceste decese sunt legate în principal de boli cardiovasculare și tulburări mintale, inclusiv sinucidere.
Pentru angajați, schimbările nu se produc însă imediat. Documentul aprobat în comisia Parlamentului European este o inițiativă legislativă prin care eurodeputații cer Comisiei Europene să vină cu o propunere de lege, nu o directivă deja adoptată. Următorul pas este votul în plenul Parlamentului European, programat pentru luna octombrie. Dacă Parlamentul susține solicitarea, Comisia Europeană va trebui să răspundă cererii și să anunțe ce măsuri intenționează să ia sau să explice motivele pentru care nu prezintă o propunere legislativă.