Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat planul de investiții al Transelectrica pentru perioada 2026–2035, un document care cuprinde 117 lucrări de investiții, dintre care 25 sunt obiective complet noi. Planul vizează modernizarea liniilor și stațiilor electrice, închiderea inelului național de 400 kV, creșterea capacității de transport și de interconexiune, precum și digitalizarea rețelei electrice de transport.
Președintele ANRE, George Niculescu, a declarat că planul aprobat reprezintă un angajament de pregătire a rețelei românești de transport pentru economia energetică a următorului deceniu. „Obiectivele sunt mai multă producție regenerabilă, mai multă stocare și mai puține blocaje în sistem”, a explicat oficialul, adăugând că o atenție deosebită a fost acordată interconectărilor, unde Transelectrica a primit obligația de a accelera lucrările nefinalizate.
Decizia vine pe fondul unui grad de interconectare al României care a ajuns la 18,5% în 2024, peste ținta europeană de 15%. Cu toate acestea, raportul de monitorizare pentru 2025 arată că țintele stabilite pentru creșterea capacității minime disponibile la comerțul transfrontalier, până la 70% din capacitatea elementelor critice de rețea, nu au fost atinse integral la frontierele cu Ungaria și Bulgaria.
Prin decizia de aprobare a Planului de dezvoltare a rețelei electrice de transport (PDRET), ANRE impune Transelectrica un program de accelerare pentru lucrările nefinalizate, comune Planului și Planului de acțiuni pentru creșterea capacității transfrontaliere. Programul trebuie transmis de operatorul național în termen de 30 de zile și va fi monitorizat trimestrial de autoritatea de reglementare.
Programul de accelerare va trebui să includă și contribuția tehnologiilor moderne la creșterea capacității disponibile pentru comerțul transfrontalier, printre acestea numărându-se monitorizarea dinamică a capacității liniilor (DLR) și conductoarele de înaltă temperatură (HTLS).
George Niculescu a subliniat că România a depășit ținta europeană legată de gradul de interconectare, dar lecțiile recente arată cât de importantă este capacitatea de interconectare pentru depășirea momentelor delicate pentru Sistemul Energetic Național, precum cele în care este nevoie, temporar, de un volum mai ridicat al importurilor de energie electrică. „Obiectivul nu trebuie să fie doar ținta UE, ci cât mai mult din capacitatea transfrontalieră”, a precizat președintele ANRE.
PDRET 2026–2035 traduce în proiecte concrete angajamentele României din Planul european de dezvoltare a rețelei pe zece ani (TYNDP), proiectele de interes comun și reciproc (PCI/PMI), precum și Strategia energetică națională și Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC). Opt dintre proiectele incluse în plan, însumând 25 de lucrări, sunt proiecte de interes comun și mutual, dezvoltate în cadrul planificării coordonate ENTSO-E.
Printre aceste proiecte se numără interconectarea România–Ungaria (PCI 2.5) și proiectul de rețea inteligentă CARMEN (PCI 12.2), care introduce tehnologii avansate de monitorizare, automatizare și control al fluxurilor de energie.
Aprobarea PDRET marchează trecerea de la obiectivele strategice naționale și europene la un portofoliu concret de investiții, a cărui implementare va fi monitorizată de ANRE. Practic, planul urmărește racordarea și integrarea noilor capacități de producere și stocare, transportul energiei din zonele bogate în resurse regenerabile către zonele de consum, reducerea congestiilor din rețea, instrumente de flexibilitate pentru producători, stocare și consumatori, o rețea electrică națională mai sigură și mai rezilientă, integrarea mai profundă a României în piața europeană de energie și o predictibilitate mai mare pentru investitori și consumatori industriali.