Banca Națională a României a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a anunțat joi Consiliul de administrație al băncii centrale. Decizia vine după o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea, dar BNR avertizează că rata anuală a inflației ar putea reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului. Principalele riscuri invocate sunt scumpirea carburanților, a energiei și a altor materii prime, inclusiv produse agroalimentare, seceta severă din acest an și evoluția cursului de schimb al leului.
Potrivit băncii centrale, rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie. BNR explică această reducere în principal prin epuizarea efectelor de bază generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor, măsuri care au influențat puternic inflația în aceeași perioadă a anului trecut. Și inflația de bază, CORE2 ajustat, a înregistrat o scădere importantă, ajungând la 6,2% în august, față de 8,3% în iunie. Evoluția a fost susținută de efectele de bază asociate majorării impozitelor indirecte, dar și de scăderea cotațiilor unor produse agroalimentare și de slăbirea cererii de consum.
Consiliul de administrație al BNR a menținut, de asemenea, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost păstrate și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor. Aceste decizii fac parte din strategia băncii centrale de a menține stabilitatea macroeconomică într-un context marcat de incertitudini interne și externe.
Pe partea economică, BNR constată o evoluție slabă. Activitatea economică a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru. Față de aceeași perioadă din 2025, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, o evoluție totuși mai bună decât scăderea de 1,2% înregistrată în primele trei luni ale anului. Consumul populației continuă să scadă, iar exportul net a redevenit un factor de contracție. În același timp, deficitul comercial și deficitul de cont curent au înregistrat creșteri în trimestrul al doilea, după mai multe trimestre în care se aflau pe o traiectorie descendentă.
Datele disponibile indică o posibilă redresare a activității economice în trimestrul al treilea, inclusiv datorită rezultatelor din agricultură. BNR avertizează însă că, în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, evoluția PIB s-ar putea deteriora. Banca centrală menționează conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică drept surse importante de incertitudine, care pot afecta puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor, dar și costurile de finanțare ale României.
Pe termen mai lung, BNR vede însă presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate. Acestea sunt asociate cu consolidarea bugetară începută în 2025 și continuată în acest an. Situația fiscală și politică rămâne o sursă de incertitudine, iar BNR subliniază că există în continuare incertitudini importante legate de măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026. Banca centrală consideră esențială absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, pentru a contrabalansa parțial efectele negative ale consolidării bugetare, ale războiului din Ucraina și ale conflictului din Orientul Mijlociu.
BNR atrage atenția și asupra deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale americane, precum și asupra politicilor adoptate de celelalte bănci centrale din regiune. Un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin folosirea fondurilor europene, sunt considerate esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și pentru creșterea potențialului economiei românești. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.
4