Creditele neperformante garantate de stat s-au dublat într-un singur an și au crescut de peste zece ori în ultimii trei ani, aproape în totalitate pe seama întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Valoarea acestor credite cu restanțe mai mari de 90 de zile a ajuns la 1,414 miliarde de lei în iulie 2026, față de 682 de milioane de lei în iulie 2025 și doar 117 milioane de lei la jumătatea lui 2023. Deteriorarea ridică un risc direct pentru buget, întrucât creditele care intră în default ajung să fie acoperite din fonduri publice.
În ansamblu, valoarea totală a creditelor neperformante din baza de date a BNR a crescut de la 18,06 miliarde de lei în iulie 2025 la 21,82 miliarde de lei în iulie 2026, o majorare de 20,8%. Din această creștere de 3,76 miliarde de lei, aproximativ 731 de milioane de lei provin exclusiv din creditele acordate cu garanția statului. Segmentul garantat de stat se detașează astfel prin viteza de deteriorare, chiar dacă ponderea sa în totalul creditelor neperformante rămâne relativ redusă.
Concentrarea problemei în zona companiilor nefinanciare este aproape totală. La populație, creditele neperformante garantate de stat rămân la valori foarte scăzute: pentru creditele ipotecare, acestea au crescut de la 57,2 milioane de lei în iulie 2025 la 66,2 milioane de lei în iulie 2026. În schimb, la categoria «alte credite» acordate companiilor, valoarea a urcat de la 611,9 milioane de lei la 1,319 miliarde de lei în același interval. Practic, din creșterea totală de 731 de milioane de lei, aproape întreaga deteriorare vine din rândul IMM-urilor.
Rata de neperformanță ilustrează și mai clar decalajul dintre cele două segmente. În iulie 2026, creditele restante reprezentau sub 0,4% din soldul creditelor ipotecare garantate de stat, față de aproape 11,6% în cazul portofoliului de credite garantate acordate companiilor. Față de septembrie 2024, rata din segmentul companiilor a crescut cu 7,7 puncte procentuale, o evoluție care semnalează deteriorarea sănătății financiare a firmelor mici și mijlocii, în special pe creditele acordate în lei.
În paralel cu creșterea neperformanței, băncile și-au redus puternic expunerea pe creditele cu garanția statului. Stocul total al acestor împrumuturi, la firme și populație, a coborât la 32,1 miliarde de lei în iulie 2026, de la 45,35 miliarde de lei cu un an înainte, o scădere de peste 29%. Raportat la finalul lui 2024, când stocul era de 55,49 miliarde de lei, reducerea ajunge la circa 23,4 miliarde de lei, respectiv 42%. În același timp, soldul total al creditelor raportate la Centrala Riscului de Credit a crescut cu peste 10%, de la 461,6 miliarde de lei la 508,5 miliarde de lei.
Corecția este susținută în principal de segmentul firmelor, care a ajuns la un stoc de credite garantate de 11,3 miliarde de lei în iulie 2026, de la un maxim de 27,2 miliarde de lei la finalul lui 2024, o scădere de 16 miliarde de lei. La populație, stocul creditului ipotecar garantat s-a redus cu 8 miliarde de lei. Datele privind creditele noi arată aceeași temperare a apetitului: în iulie 2026 au fost acordate credite noi cu garanția statului de 256 de milioane de lei, față de 843 de milioane de lei în iulie 2025, o reducere de aproape 70%.
Tablonul conturează un mecanism cu două viteze: creditarea totală crește, dar finanțările garantate de stat se contractă, iar cele rămase în portofoliu se deteriorează accelerat. Cum garanția publică transformă pierderea băncilor într-o cheltuială bugetară, evoluția din ultimii trei ani mută tot mai mult risc de la sistemul bancar către contribuabil. Pentru IMM-uri, accesul la finanțare garantată devine mai scump și mai restrictiv exact în momentul în care rata de neperformanță din segment urcă cel mai rapid.
4