Peste 81% dintre antreprenorii chestionați de IMM România consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026, iar 55% spun că le-au scăzut încasările în ultimele șase luni, potrivit unui sondaj online realizat în rândul a 1.290 de respondenți. Perspectivele rămân pesimiste: 53,5% anticipează reducerea activității, iar peste o treime intenționează să facă disponibilizări.
Comparativ cu 2025, 46,5% dintre respondenți consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat, iar 34,9% că s-a deteriorat foarte mult. Împreună, cele două categorii reprezintă 81,4% dintre participanți. Alți 15,5% spun că situația a rămas la fel și numai 3,1% observă o îmbunătățire. Niciun respondent nu a indicat o îmbunătățire semnificativă.
Evaluarea sprijinului politic este și mai negativă: 59,7% îl consideră nefavorabil antreprenoriatului, iar 27,1% mai degrabă nefavorabil. Doar 1,6%, cumulat, au o percepție favorabilă sau mai degrabă favorabilă. Pentru 10,1%, poziția mediului politic este neutră, iar 1,6% nu pot aprecia.
Scăderea cererii este principala problemă pentru 28,8% dintre firmele participante, urmată îndeaproape de creșterea costurilor cu forța de muncă, indicată de 28,5%. Creșterea prețurilor la electricitate și combustibili este problema principală pentru 20,8%, iar scumpirea materiilor prime și a serviciilor utilizate pentru 11,9%. Alți 10% indică intensificarea concurenței neloiale.
Energia mai scumpă se reflectă direct în activitatea companiilor: 53,2% spun că le-a crescut semnificativ costurile operaționale, iar 18,6% absorb scumpirile pentru a menține prețurile produselor sau serviciilor. În același timp, 9,9% au redus volumul producției. Unele firme au ales investiții pentru diminuarea consumului sau producerea energiei proprii: 6% au decis înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic, iar 3,1% instalarea de panouri fotovoltaice. Pentru 3,9%, scumpirile nu au impact asupra costurilor finale.
Scăderea consumului se vede deja în activitatea firmelor: 55% dintre respondenți spun că le-au scăzut încasările, 11,6% au înregistrat întârzieri de peste 60 de zile la plata datoriilor, iar 10,9% au redus gama produselor sau serviciilor oferite. Alți 8,5% au redus personalul. Doar 3,1% au raportat încasări în creștere.
Perspectivele pentru perioada următoare rămân pesimiste. O scădere moderată a activității este anticipată de 30,2% dintre respondenți, iar o scădere semnificativă de 23,3%. Alte 27,9% dintre firme estimează stagnare. Numai 9,3% se așteaptă la o creștere moderată, în timp ce tot 9,3% nu pot evalua evoluția viitoare. Niciun participant nu a indicat perspectiva unei creșteri semnificative.
Majoritatea firmelor participante, 55,8%, vor să păstreze numărul actual de angajați. În rândul celor care pregătesc schimbări, reducerile de personal sunt însă mult mai frecvente decât recrutările. Astfel, 15,5% intenționează să renunțe la un angajat, 14% să disponibilizeze între două și patru persoane, 3,9% între cinci și șapte, iar 2,3% peste zece persoane. În total, 35,7% dintre respondenți au în plan disponibilizări, comparativ cu 8,5% care intenționează să angajeze: 6,2% vor să recruteze o persoană și 2,3% între două și patru.
Pentru 27,1% dintre respondenți, principalul efect al politicilor publice este creșterea costurilor de funcționare. Alte 21,7% spun că politicile nu sunt corelate cu nevoile IMM-urilor, iar 17,8% că îngreunează dezvoltarea și activitatea acestora. Birocrația și povara administrativă sunt indicate de 8,5%. În schimb, 6,2% consideră că politicile facilitează accesul la finanțare și programe de sprijin, iar 12,4% nu observă efecte semnificative.
În privința costurilor de conformare și raportare, legislația muncii este cel mai frecvent menționată, de 33,3% dintre participanți. Aceștia reclamă presiunea normelor privind timpul de lucru, contractele pe durată determinată și detașarea angajaților. Urmează reglementările privind comerțul și produsele, cu 27,1%, și cele privind protecția datelor personale, digitalizarea și inteligența artificială, cu 18,3%. Cerințele privind mediul și tranziția verde sunt indicate de 17,7%, raportarea ESG de 8,5%, iar protecția consumatorilor de 7%. Pentru 12,1%, niciunul dintre domeniile de legislație europeană enumerate nu creează costuri semnificative.
La întrebarea privind principalele trei măsuri pentru susținerea IMM-urilor, cele mai multe opțiuni au fost pentru reducerea impozitării forței de muncă – 68,2%, reducerea impozitului pe dividende la 5% – 56,6% și acordarea de granturi europene pentru IMM-uri – 43,4%. Urmează reducerea prețului electricității (41,9%), compensarea scumpirii combustibililor (34,1%), simplificarea obligațiilor de raportare și conformare (26,4%) și facilitarea garanțiilor prin FNGCIMM pentru accesarea creditelor bancare (20,2%).
Microîntreprinderile reprezintă 55% dintre respondenți, întreprinderile mici 31,8%, cele mijlocii 12,4%, iar întreprinderile mari 0,8%. Pe domenii, serviciile au cea mai mare pondere, de 42,6%, urmate de transporturi (23%). Sondajul online a fost realizat de IMM România pentru trimestrul III din 2026, în perioada 24-30 septembrie, pe un eșantion de 1.290 de respondenți.
2