Mihai Gioară a preluat, începând de vineri, conducerea interimară a Nuclearelectrica, producătorul național de energie nucleară, la o zi după ce Cosmin Ghiță a renunțat la mandatul de director general. Numirea vine într-un moment delicat pentru companie, marcat de oprirea celor două reactoare de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării și de prelungirea stării de alertă energetică în România.

Gioară, care până vineri a ocupat funcția de director de Dezvoltare și managementul participațiilor în cadrul Nuclearelectrica, are o experiență de aproximativ 12 ani în domeniul energetic. El a declarat că preluarea mandatului nu este un prilej de ezitare, ci o datorie pe care o asumă, cunoscând în detaliu compania, proiectele și prioritățile acesteia. «Fac parte din echipa Nuclearelectrica de mai mulți ani. În acești ani am avut un parcurs profesional care mi-a permis coordonarea și implicarea directă în direcțiile strategice de dezvoltare a companiei și a proiectelor sale de investiții», a spus el.

Noul director interimar a subliniat că principala provocare este situația actuală generată de nivelul scăzut al Dunării la Cernavodă și impactul acesteia asupra operării și producției. «Seceta este un fenomen natural, pe care nu îl putem controla, dar putem controla modul în care răspundem. Lucrăm continuu, împreună cu autoritățile, pentru a identifica cea mai rapidă și sigură cale de a reda stabilitatea necesară sistemului energetic național prin reluarea operării Unităților 1 și 2», a afirmat Gioară.

Prioritățile mandatului său sunt clare: pe termen scurt, repornirea și operarea în deplină siguranță a celor două unități, imediat ce condițiile o permit. El a dat asigurări că echipele de specialiști de la Cernavodă coordonează aceste activități pentru a le desfășura în condiții optime. «Nuclearelectrica este o companie cu un nivel ridicat de reziliență și o echipă de profesioniști ale căror eforturi sunt direcționate către depășirea actualului context», a adăugat el.

Contextul preluării mandatului este unul dificil. România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă, pe 28 iulie, din cauza debitului redus al Dunării. Aceeași cauză a dus la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională. A doua unitate a fost oprită pe 13 august, după ce intervențiile derulate nu au mai putut menține un nivel optim al apei în bazinul de aspirație al pompelor de răcire.

Starea de alertă a fost prelungită și pentru această lună, iar prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la Cernavodă în octombrie 2026, potrivit notei de fundamentare a hotărârii adoptate joi de Guvern privind măsuri de siguranță pe piața de energie electrică. În acest context, demersurile pentru actualizarea proiectului Bala 2, menit să crească nivelul Dunării pe brațul Bala, de unde se alimentează centrala pentru răcire, sunt avansate și ar urma să intre în ultimele etape de avizare.

Cosmin Ghiță, care a condus Nuclearelectrica din septembrie 2017, a anunțat pe 25 august decizia de a renunța la mandat, în plină criză a energiei. Potrivit Ministerului Energiei, acționarul majoritar al companiei, plecarea sa a intervenit în contextul unei noi oportunități profesionale: funcția de CEO al Asociației Mondiale a Operatorilor Nucleari (WANO), din ianuarie 2027. Anunțul a fost făcut public vineri, la Tokyo, cu ocazia adunării generale bianuale a organizației.

Nuclearelectrica rămâne un jucător central în sistemul energetic național, iar repornirea reactoarelor de la Cernavodă este așteptată cu prioritate de autorități. Noul director interimar va trebui să gestioneze atât provocările imediate legate de secetă, cât și proiectele de dezvoltare pe termen lung, inclusiv cele legate de reactoarele modulare mici de la Doicești, aflate în atenția Corpului de control al premierului.

3Vizualizări

Autor

Economie

Radu Petrescu — economie, Prisma Zilei.