Consiliul Fiscal consideră că România are șanse să încheie anul 2026 cu un deficit bugetar de 6,25% din PIB, însă avertizează că ținta este expusă unor riscuri importante, în special din cauza întârzierilor în absorbția fondurilor europene. Instituția condusă de Daniel Dăianu arată că sumele din PNRR care nu vor fi validate de Comisia Europeană trebuie acoperite din bugetul național, iar încasările prognozate din acest program sunt supraevaluate cu cel puțin 1,5-2,5 miliarde de euro.
Avertizarea apare în opinia instituției privind proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe 2026, adoptată de Guvern. Potrivit Consiliului Fiscal, «există premise ca deficitul bugetar cash din acest an să atingă ținta de 6,25% din PIB, sub rezerva unor riscuri». Printre celelalte riscuri se numără eventualele obligații de plată către magistrați, pentru drepturile salariale restante, și cele care decurg din procesul intentat statului român de compania farmaceutică Pfizer, precum și posibile derapaje ale cheltuielilor sociale.
Din perspectiva veniturilor, cea mai mare revizuire este la TVA, cu 7,2 miliarde de lei în plus. Instituția consideră această țintă «realizabilă, deși optimistă», în contextul unei creșteri de 24,8% în primele nouă luni. Impozitul pe salarii și venit crește cu 1,6 miliarde de lei, iar impozitul pe profit cu 1,2 miliarde de lei, ambele ținte fiind apreciate drept prudente. În schimb, scad accizele cu 3,7 miliarde de lei, contribuțiile de asigurări cu 4,3 miliarde de lei, taxele pe jocurile de noroc cu 1,7 miliarde de lei, sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate cu 4,4 miliarde de lei și fondurile PNRR nerambursabile cu 1,4 miliarde de lei.
Pe partea de cheltuieli, cele de personal scad cu 4 miliarde de lei, iar proiectele cu fonduri europene post-aderare cu 7 miliarde de lei. Cresc dobânzile cu 3,7 miliarde de lei, bunurile și serviciile cu 2,4 miliarde de lei și asistența socială cu 1,5 miliarde de lei. Este introdusă și o categorie nouă, cheltuielile aferente planului SAFE, în valoare de 6,4 miliarde de lei, care, potrivit instituției, nu fusese inclusă explicit în bugetul inițial și a fost executată în septembrie aproape integral, cu 6,3 miliarde de lei.
Consiliul Fiscal cere un control strict al cheltuielilor cu bunuri și servicii și menține atenția asupra asistenței sociale, care reprezintă circa 29% din cheltuielile proiectate ale bugetului general consolidat. Eventualele derapaje ar putea afecta semnificativ deficitul. Cheltuielile de capital ar putea fi, la nevoie, o sursă de ajustare suplimentară. Printre principalele alocări, Ministerul Muncii primește 3,32 miliarde de lei, în principal pentru echilibrarea bugetului de pensii, bugetul FNUASS este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei, iar bugetele locale primesc, per sold, 2,81 miliarde de lei, din care 2 miliarde de lei pentru stingerea plăților restante.
Instituția subliniază că cea mai mare sursă de risc pentru execuția bugetară din acest an este absorbția fondurilor europene. La 30 septembrie, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era de 30,8% pe programele naționale și de 27,4% pe total programe naționale și regionale. Pentru PNRR, rata era de 54,9%, cu 63,8% la granturi și 36,4% la împrumuturi. Bugetul pe 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a circa 8 miliarde de euro din PNRR. Încasarea sumelor din cererile de plată nr. 5 și nr. 6, estimate de Ministerul Finanțelor la maximum circa 6,4 miliarde de euro, este, potrivit CF, determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei. Într-o notă de subsol, instituția estimează că această valoare este supraevaluată, cifra reală fiind inferioară cu cel puțin 1,5-2,5 miliarde de euro.
Pierderile efective din fondurile PNRR însumau deja 1,23 miliarde de euro la finele lunii septembrie, din care 770 de milioane de euro din neadoptarea Legii salarizării și 460 de milioane de euro din suspendarea unor plăți. Pentru Guvern și pentru ministerele implicate, mesajul Consiliului Fiscal este că fiecare sumă nevalidată din componenta de granturi are impact direct asupra deficitului, pentru că cheltuielile deja făcute rămân de acoperit din bugetul național.
5