Deficitul bugetar al României a ajuns la 3,81% din Produsul Intern Brut după primele nouă luni ale anului 2026, în scădere față de 5,31% din PIB, cât fusese înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Datele au fost publicate marți de Ministerul Finanțelor. În același timp, statul a cheltuit mai mult pentru investiții și pentru plata dobânzilor la datoria publică.
În trimestrul iulie-septembrie 2026, deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB. Suma este cu 4,11 miliarde de lei mai mică decât cea prevăzută în programul bugetar pentru acest trimestru, dar cu 4,6 miliarde de lei peste deficitul din aceeași perioadă a anului trecut. La nivelul primelor nouă luni, deficitul a fost de 78,3 miliarde de lei, cu 24,17 miliarde de lei mai puțin decât în perioada ianuarie-septembrie 2025, când se ridicase la 102,47 miliarde de lei. Pentru întregul an 2026, Guvernul a păstrat ținta de deficit de 6,2% din PIB, echivalentul a 130,3 miliarde de lei, după prima rectificare bugetară aprobată la 30 octombrie.
Principalul motiv al creșterii cheltuielilor a fost accelerarea investițiilor publice. Acestea au ajuns la 47,81 miliarde de lei în trimestrul al treilea, față de 32,2 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, adică o creștere de aproximativ 15,6 miliarde de lei, respectiv 48,6%. O parte importantă a banilor a fost direcționată către proiecte finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Plățile pentru aceste proiecte au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% mai mult decât în trimestrul al treilea al anului trecut. Încasările de la Uniunea Europeană au crescut cu 87,6%, până la 18,66 miliarde de lei. În primele nouă luni, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut, iar aproximativ două treimi au fost finanțate din fonduri europene.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut și ele semnificativ. În trimestrul al treilea, statul a plătit dobânzi de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. La nivelul primelor nouă luni, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, în creștere cu 10,69 miliarde de lei față de anul trecut. Per total, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul al treilea, cu 15% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor arată că avansul a fost explicat în principal de investiții, de dobânzi și de plățile aferente instrumentului european SAFE, destinat finanțării unor proiecte din domeniul apărării.
Cheltuielile de funcționare ale statului, care includ salariile bugetarilor, pensiile și alte ajutoare sociale, precum și bunurile și serviciile cumpărate de instituțiile publice, au crescut cu doar 1,8%, adică 2,3 miliarde de lei, sub rata inflației. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut cu 2,6%, până la 40,13 miliarde de lei, iar cele cu asistența socială au crescut cu 1%.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 180,17 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creștere cu 15,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare contribuție a venit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, mai mult cu 24,4% decât în trimestrul al treilea din 2025. Ministerul Finanțelor explică această evoluție și prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, precum și prin modificarea cotelor reduse, măsuri aplicate în 2025. Impozitul pe profit a crescut cu 6,3%, până la 11,16 miliarde de lei, în timp ce veniturile din accize au scăzut cu 3,1%, până la 13,29 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor avertizează că atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB depinde de încasarea fondurilor europene prevăzute prin PNRR până la finalul anului. Este vorba despre granturi în valoare totală de 4,23 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6, care se află în prezent în evaluarea Comisiei Europene. Banii sunt condiționați de îndeplinirea jaloanelor și obiectivelor asumate de România. O parte din cheltuielile pentru proiectele respective a fost deja efectuată de stat, iar veniturile corespunzătoare au fost incluse în execuția bugetară. Dacă sumele solicitate nu vor fi aprobate și încasate integral, veniturile bugetului ar putea fi ajustate.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că rezultatele din primele nouă luni arată o îmbunătățire a situației bugetare, însă ultimul trimestru va fi decisiv. „Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR”.
3