Exporturile Chinei au înregistrat o creștere de 36,3% în septembrie față de aceeași lună a anului trecut, cel mai rapid ritm de la începutul anului, potrivit datelor publicate de autoritățile vamale chineze. Avansul a depășit așteptările economiștilor și vine după o creștere de 25% în august, semnalând o accelerare puternică a comerțului exterior chinez.
În numai nouă luni, China a acumulat un excedent comercial de 938 de miliarde de dolari, iar dacă tendința se menține, Beijingul ar putea depăși recordul de aproximativ 1.200 de miliarde de dolari stabilit anul trecut. Numai în septembrie, excedentul a fost de 133,5 miliarde de dolari, față de 119,1 miliarde în august. Importurile au crescut și ele, cu 31%, dar diferența dintre exporturi și importuri a continuat să se adâncească.
Performanța comerțului exterior este cu atât mai semnificativă cu cât economia chineză se confruntă în continuare cu un consum intern slab, investiții reduse și probleme persistente în sectorul imobiliar. Exporturile au devenit astfel principalul motor de creștere, iar produsele tehnologice joacă un rol tot mai important în această expansiune.
Exporturile de semiconductori s-au dublat în primele nouă luni, cu o creștere de 108,1% față de aceeași perioadă din 2025. Echipamentele pentru procesarea automată a datelor și componentele aferente au avansat cu 54,6%, iar industria auto a înregistrat o creștere de 54,3%, susținută de cererea internațională pentru automobile electrice și hibride produse în China. Aceste cifre evidențiază trecerea Chinei către exporturi cu valoare tehnologică ridicată.
Succesul exporturilor chinezești provoacă îngrijorare în Uniunea Europeană, unde deficitul comercial în relația cu China depășește 1,1 miliarde de dolari pe zi. Producătorii europeni se confruntă cu o concurență tot mai puternică, iar autoritățile de la Bruxelles încearcă să reducă dezechilibrul. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a vizitat recent Beijingul, unde a discutat cu omologul său chinez, Wang Wentao. Cele două părți au ajuns la un acord comercial interimar care prevede reducerea la jumătate, în următorii ani, a importurilor de automobile hibride chinezești în Uniunea Europeană.
În paralel, Statele Unite continuă o investigație privind capacitățile industriale excedentare ale Chinei și ale altor parteneri comerciali, deși Washingtonul și Beijingul au convenit recent prelungirea armistițiului comercial. Ecaterina Bigos, strateg senior la BNP Paribas Asset Management, avertizează că presiunile europene vizează direct exporturile chinezești cu valoare ridicată.
Un alt factor care contribuie la competitivitatea produselor chinezești este deprecierea yuanului în raport cu dolarul și alte monede. O monedă mai slabă face produsele chinezești mai ieftine pentru cumpărătorii din străinătate, accentuând dezechilibrele comerciale. Autoritățile de la Beijing resping însă ideea că ar urmări obținerea unor avantaje prin devalorizarea monedei și susțin că succesul exporturilor este rezultatul competitivității industriei naționale.
Eswar Prasad, profesor de economie și politică comercială la Universitatea Cornell, avertizează că numeroase economii cu perspective slabe de creștere se tem că industriile proprii ar putea fi copleșite de produsele chinezești. În acest context, Beijingul încearcă să își extindă exporturile către Asia de Sud-Est și America Latină, dar piețele occidentale rămân esențiale. Ecaterina Bigos consideră că diversificarea destinațiilor comerciale nu poate înlocui integral cererea din Occident.
Un risc mai puțin evident este legat de investițiile globale în inteligența artificială, care susțin cererea pentru semiconductori și echipamente tehnologice. Max Zenglein, economist senior pentru Asia-Pacific la The Conference Board, apreciază că o încetinire a investițiilor mondiale în AI ar putea afecta exporturile chinezești chiar mai puternic decât restricțiile comerciale.
Guvernul de la Beijing și-a stabilit pentru 2026 o țintă de creștere economică între 4,5% și 5%, dar Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere a Chinei la 4,5%, cu 0,1 puncte procentuale sub estimarea anterioară. Instituția avertizează că performanța exporturilor nu poate compensa integral slăbiciunile economiei interne. Autoritățile chineze au introdus recent măsuri de stimulare, inclusiv subvenții pentru plata dobânzilor la creditele ipotecare. Săptămâna viitoare, China urmează să publice datele privind evoluția economiei în trimestrul iulie-septembrie.
3