Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, după ce în primăvară anticipa o creștere de 0,7%, potrivit raportului World Economic Outlook, ediția din octombrie. Este o revizuire semnificativă care plasează România în recesiune anul viitor, în locul creșterii economice modeste anticipate anterior.
Pentru 2027, instituția financiară internațională estimează o creștere economică de 2,2%, mai mică decât prognoza anterioară de 2,5%. Această încetinire a revenirii economice sugerează că efectele negative asupra economiei românești s-ar putea prelungi dincolo de anul viitor.
FMI a revizuit în sus și estimările privind inflația. Prețurile de consum ar urma să crească, în medie, cu 8,2% în 2026, comparativ cu 7,8% cât anticipa instituția în primăvară. Pentru 2027, inflația medie este estimată la 4,1%, față de prognoza anterioară de 3,9%. Aceste cifre indică o presiune inflaționistă mai persistentă decât se aștepta anterior.
Perspectivele sunt mai slabe și pentru piața muncii. Rata șomajului ar urma să ajungă la 6,5% în acest an, peste nivelul de 6,1% înregistrat în 2025. În primăvară, FMI estima un șomaj de 6% pentru 2026. Creșterea șomajului vine în contextul în care economia intră în recesiune, ceea ce ar putea afecta veniturile populației și consumul.
FMI anticipează și o deteriorare a deficitului de cont curent, care ar urma să ajungă la 7% din PIB în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea precedentă. Pentru 2027, instituția prognozează o reducere a deficitului la 6,7% din PIB. Deficitul extern ridicat rămâne o vulnerabilitate importantă pentru economia românească.
Estimările FMI sunt apropiate de cele ale Băncii Mondiale, care și-a redus recent prognoza pentru România. Comisia Europeană urmează să publice propriile previziuni economice actualizate luna viitoare. În raportul din mai, Bruxelles-ul anticipa o creștere economică de numai 0,1% pentru România în 2026, ceea ce confirmă tendința de înrăutățire a perspectivelor economice pentru țara noastră.
La nivel mondial, perspectivele sunt ceva mai bune. FMI estimează o creștere a economiei globale de 3,1% în 2026, peste prognoza de 3% din iulie. Investițiile în inteligența artificială susțin activitatea economică, însă prețurile ridicate ale energiei, conflictele și datoriile publice reprezintă în continuare riscuri importante. Inflația mondială este estimată la 4,7% în 2026, urmând să coboare la 4,1% în 2027.
Raportul FMI atrage atenția și asupra vulnerabilităților de pe piețele financiare, inclusiv asupra riscului unei corecții puternice a evaluărilor companiilor susținute de entuziasmul pentru inteligența artificială. O schimbare bruscă a așteptărilor investitorilor ar putea provoca scăderi ale piețelor bursiere și ar putea afecta încrederea în economie. Acest risc apare într-un moment în care numeroase economii se confruntă deja cu efectele prețurilor ridicate la energie și cu posibilități limitate de intervenție bugetară.
Rezervele strategice de petrol sunt în scădere, iar guvernele au tot mai puține soluții pentru a interveni în cazul unor noi crize. Utilizarea rezervelor și măsurile adoptate pentru limitarea efectelor scumpirilor au redus capacitatea autorităților de a reacționa în fața unor perturbări viitoare. O nouă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea provoca alte creșteri ale prețurilor energiei, afectând transporturile, producția industrială și costurile suportate de consumatori.
Pentru România, aceste prognoze internaționale se traduc printr-un context economic dificil, cu recesiune, inflație ridicată și șomaj în creștere. Autoritățile de la București se confruntă cu provocarea de a gestiona aceste dezechilibre într-un mediu global incert, marcat de conflicte și de volatilitatea prețurilor la energie.
3