Lideri din sectorul financiar-bancar s-au reunit la București, pe 7 octombrie 2026, la conferința «Regulatory Reporting Reimagined», pentru a discuta despre viitorul raportării reglementate și al managementului datelor. Evenimentul, moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner la BusinessMark, a deschis o conversație strategică despre adaptarea rapidă la schimbările de reglementare, acuratețea și trasabilitatea datelor, automatizarea proceselor, rolul inteligenței artificiale și arhitecturile moderne de date.
În cadrul primului panel, intitulat «Regulatory Reporting: Reglementarea transpusă în realitate», au luat cuvântul Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor, Cristian Racu, director general al Biroului de Credit, Mircea Busuioceanu, vicepreședinte al Diviziei Risc din Raiffeisen Bank, Teodor Balasanian de la Salt Bank, Iulia Cernatescu de la Garanti BBVA România și Andrei Dochia de la Marsh. Discuțiile au vizat evoluția raportării reglementate din perspectivă bancară, dificultățile legate de calitatea datelor, construirea unui proces de raportare sustenabil și transformarea relației dintre managementul riscului și raportarea către autorități.
Mircea Busuioceanu a explicat că raportarea are cauze care țin de transformarea industriei bancare. «Am devenit organism de enforcement. Vorbim despre legislația pentru combaterea spălării banilor, am ajuns să transmitem politica de mediu – toate aceste schimbări de roluri sau roluri suplimentare pe care le-am primit se transpun în raportări regulatorii. Acesta este unul din principalele motive pentru care universul raportărilor regulatorii a explodat», a declarat vicepreședintele Raiffeisen Bank. El a subliniat că, în ultimii 15 ani, managementul de risc a trecut printr-o transformare masivă, determinată atât de modificarea business-ului, cât și de creșterea volumului de reglementare.
Potrivit acestuia, industria a devenit total dependentă de date, iar disponibilitatea, calitatea, cantitatea și viteza datelor sunt critice pentru competitivitate. «Datele au devenit, probabil, principalul activ pe care îl avem, dar și principalul risc din organizație», a spus Busuioceanu. El a atras atenția asupra taxonomiilor diferite folosite de autoritățile care consumă raportările, ceea ce nu este optim pentru societate. «Diversele autorități care consumă aceste raportări regulatorii ar trebui să își alinieze aceste taxonomii, să avem o taxonomie unică după care să facem raportarea», a adăugat el.
Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, a oferit o perspectivă asupra rolului industriei bancare în economie. El a arătat că România are un grad de intermediere financiară de aproximativ 20%, în scădere de la 40% în 2010, în timp ce media europeană este de 85%, iar Statele Unite au 238%. «Industria bancară este singura care răspunde de ceva semnificativ pentru o societate – depozitele, economisirea unei societăți», a afirmat Dănescu. El a precizat că aproximativ 12 milioane de români își pun încrederea în bănci, iar circa 2 milioane solicită încrederea acestora.
Dănescu a explicat că volumul reglementării generează în jur de 2000 de raportări și că este corect ca băncile să fie atât de reglementate, având în vedere responsabilitatea față de economisirea societății. «Raportările se referă și la ceea ce faci cu ele, întrucât nu sunt un scop în sine. Ele vin pentru o activitate economică eficientă», a spus el. Președintele ARB a sugerat că ar fi util ca fiecare raportare să fie analizată de fiecare departament din bancă pentru a înțelege mai bine instituția și a identifica ce poate fi simplificat.
Cristian Racu, directorul general al Biroului de Credit, a subliniat că instituția pe care o conduce nu intră în sfera reglementării, ci în cea a utilității. El a amintit că, în timpul pandemiei, activitatea bancară în sucursale s-a oprit, iar creditarea digitală a crescut enorm. «Fără Biroul de Credit, acest tip de creditare nu ar fi posibilă», a declarat Racu, adăugând că instituția a răspuns nevoilor comunității și s-a adaptat schimbărilor pieței.
Conferința a evidențiat că organizațiile din domeniul financiar se confruntă cu provocări legate de guvernanța datelor, de complexitatea rolurilor și de necesitatea de a transforma datele pregătite pentru raportare într-o resursă valoroasă pentru deciziile de business. Automatizarea proceselor, inteligența artificială și arhitecturile moderne de date au fost identificate ca direcții esențiale pentru a reduce timpul pierdut cu verificarea și corectarea datelor și pentru a lăsa mai mult spațiu analizei.
3