România ar putea încheia anul 2026 cu un deficit bugetar sub ținta de 6% din PIB asumată de Guvern, potrivit unei analize Goldman Sachs citată de Profit.ro. Evoluția pozitivă a execuției bugetare este însă umbrită de deteriorarea situației politice: mai multe partide mari fac presiuni pentru inversarea măsurilor de consolidare fiscală deja adoptate, iar blocajul legislativ riscă să coste țara o parte din fondurile europene.
Datele oficiale arată că execuția bugetară pe primele șapte luni din 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul fusese de 76,44 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% în primele șapte luni din 2025 la 2,34% în perioada similară din acest an, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale. Statul a strâns mai mulți bani din TVA și a redus cheltuielile cu salariile, ceea ce explică în mare parte această corecție.
Bugetul pentru 2026 a fost construit pe o țintă de deficit de 6% din PIB în termeni ESA, standardul european, și de 6,2% în termeni cash, standardul național. Analiștii Goldman Sachs consideră însă că ritmul execuției bugetare indică posibilitatea ca România să încheie anul cu un deficit sub proiecția Guvernului. „În mod încurajator, cele mai recente date sugerează că deficitul pe întregul an este probabil să se situeze sub proiecția Guvernului de 6% din PIB pentru 2026, față de 9,3% de acum doi ani”, notează banca americană.
Îmbunătățirea execuției bugetare este rezultatul atât al unui control strict al cheltuielilor, cât și al majorărilor semnificative de taxe adoptate anul trecut. Cu toate acestea, Goldman Sachs atrage atenția că performanța fiscală mai bună este contrabalansată de situația politică. Coaliția guvernamentală s-a prăbușit în mai din cauza dezacordurilor privind măsurile fiscale, nu există semne clare că se va forma un nou guvern, iar unele dintre cele mai mari partide cer inversarea consolidării implementate până acum, în loc să caute modalități de a reduce și mai mult deficitul.
„Mai multe partide mari fac acum presiuni pentru a inversa consolidarea deja implementată, în loc să o aprofundeze. Acest lucru este important deoarece, deși pașii inițiali de consolidare au fost încurajatori, ajustarea rămasă este încă substanțială”, avertizează analiștii. Banca americană subliniază că această evoluție este cu atât mai relevantă cu cât România mai are de făcut o ajustare fiscală consistentă pentru a-și stabiliza finanțele publice pe termen mediu.
Unul dintre efectele concrete ale blocajului legislativ este legat de fondurile europene. Goldman Sachs estimează că România este probabil să piardă o parte din finanțarea din PNRR ca urmare a eșecului de a adopta legea privind salarizarea. Pierderea fondurilor ar adăuga aproximativ 0,2% din PIB la deficitul bugetar din acest an. Chiar și în aceste condiții, banca americană consideră că România are șanse să înregistreze un deficit mai mic decât cel estimat oficial.
În ceea ce privește politica monetară, Goldman Sachs estimează că aceasta va oferi un sprijin limitat economiei în perioada următoare, în condițiile în care inflația era deja ridicată înainte de șocul provocat de războiul din Iran. Ratele de politică monetară par să rămână la nivelurile actuale cel puțin pentru restul acestui an, ceea ce înseamnă că dobânzile nu vor ajuta prea mult creșterea economică pe termen scurt.
În schimb, un factor care ar putea îmbunătăți costurile la care se împrumută statul român ar fi formarea unui guvern credibil, capabil să continue consolidarea fiscală. „Un catalizator pe termen scurt pentru o revenire ar putea veni din formarea unui guvern credibil, capabil să realizeze consolidarea fiscală necesară”, consideră analiștii. Totuși, o eventuală scădere a dobânzilor nu ar fi suficientă pe termen lung: pentru ca revenirea să fie durabilă, ar fi nevoie și de o îmbunătățire semnificativă a contului curent, care rămâne un risc atât pentru curba obligațiunilor locale, cât și pentru cea a creditului.