Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a înregistrat anul acesta peste 170 de cereri din partea consumatorilor care reclamă fraude pe canale bancare. În majoritatea cazurilor, persoanele înșelate s-au trezit datornice către bănci după ce infractorii informatici au contractat împrumuturi în numele lor, iar prejudiciile analizate de centru ajung până la 20.000 de euro.
Potrivit datelor publicate de CSALB, în cele mai multe situații consumatorii au permis accesul unor necunoscuți la parole, informații confidențiale sau chiar la propriile telefoane și aplicații de internet banking. Sunt însă și cazuri în care oamenii au contractat chiar ei creditele, pe care le-au virat apoi către conturi necunoscute, convinși fiind că investesc în criptoactive sau acțiuni ori că acoperă presupuse datorii.
Un exemplu relatat de CSALB este al unei femei din București care a fost victima unui atac de tip malware, prin preluarea controlului de la distanță asupra telefonului, după instalarea unei aplicații primite prin WhatsApp. Infractorii i-au deschis un cont bancar online și au cerut în numele ei un credit de 29.000 de lei, susținând că sunt banii ei. Ulterior, aceștia au accesat și conturile din care au furat 90.000 de lei, jumătate din sumă provenind dintr-un cont pe care femeia era împuternicită. Tranzacțiile au fost efectuate succesiv, pentru a evita limitele de securitate, iar discuțiile cu infractorii durau și peste patru ore.
Banca a respins cererea de conciliere, motivând că plățile au fost făcute din aplicația de homebanking cu respectarea cerințelor de autentificare, prin cod de securitate sau biometrie. Instituția a precizat că transferurile au fost executate conform IBAN-ului indicat de plătitor, iar un ordin de plată este considerat corect efectuat dacă respectă această condiție.
Un alt caz prezentat de centru este al unui bărbat din Ilfov care a fost sunat de un infractor ce s-a pretins angajat al unei bănci. Acesta i-a spus că cineva i-a folosit datele pentru a cere un credit, apoi l-a pus în legătură cu persoane care s-au dat drept polițiști sau reprezentanți ai Băncii Naționale a României. Victima a fost îndrumată să contracteze un împrumut de aproximativ 100.000 de lei, să scoată banii cash și să cumpere criptoactive de la un ATM specializat, introducând sume de câte 10.000 de lei.
O femeie din Iași a reclamat o fraudă bancară și furt de identitate soldate cu contractarea unui credit de nevoi personale, suma fiind transferată imediat către conturi externe. Ea a cerut suspendarea obligației de plată a ratelor până la finalizarea anchetei penale și ne raportarea întârzierilor la Biroul de Credit. Un alt caz vine din Prahova, unde un bărbat i-a predat controlul telefonului unei persoane care s-a recomandat drept avocat, iar aceasta a accesat aplicațiile de homebanking de la trei bănci, a solicitat un card de credit și a efectuat tranzacții neautorizate de peste 15.000 de lei.
CSALB precizează că, în majoritatea situațiilor, băncile nu acceptă cererile de conciliere. Motivul principal este că dosarele sunt în atenția Poliției, dar și pentru că infractorii nu au atacat sistemele de securitate ale băncilor, ci au accesat conturile cu ajutorul titularilor. Cazurile prezentate de centru au nume fictive pentru protejarea identității consumatorilor, însă județele sunt reale, iar relatarea metodelor folosite de infractori are rol de prevenție.