Noul guvern preia conducerea României într-un moment în care ajustarea fiscală începută vara trecută începe să producă rezultate, dar riscurile se acumulează mai repede decât progresele. Deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în perioada similară a anului trecut, inflația a coborât de la peste 10% la 6,2%, iar economia dă primele semne de stabilizare după recesiunea din 2025. Cu toate acestea, piețele financiare tratează în continuare obligațiunile României ca pe singurele titluri «junk» din Uniunea Europeană, iar necesarul de finanțare pentru acest an este acoperit doar în proporție de 65% până la 10 septembrie.
Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, deficitul cash a scăzut la 48 de miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB, în primele șapte luni ale anului, față de 76,44 miliarde de lei și 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Reducerea a fost obținută în principal prin înghețarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor și pensiile, în timp ce încasările din TVA au crescut cu 18,56 miliarde de lei, adică 26,5% peste nivelul de anul trecut. Practic, corecția a fost transferată către populație și companii prin prețuri și fiscalitate, în condițiile în care cheltuielile administrației nu au fost reduse din cauza rezistenței PSD. Ministrul Nazare a avertizat în repetate rânduri că «România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit», mai ales că țara a trecut la limită testul agenției Fitch, care inițial retrogradase România la «junk», dar a revenit după contestația autorităților.
Inflația a scăzut puternic în ultimele luni, de la peste 10% în iunie la 6,2% în august, cel mai redus nivel din iunie 2025. Fără scumpirile la combustibili cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu, prețurile de consum ar fi scăzut ușor în august față de luna anterioară. Rata anuală a inflației a coborât pentru prima dată în peste un an sub dobânda de politică monetară a BNR, de 6,5%, ceea ce deschide teoretic calea unor viitoare reduceri de dobândă. Economia s-a contractat la finalul lui 2025 și în debutul lui 2026 din cauza măsurilor de corecție fiscală, dar în ultimele luni s-a stabilizat, iar indicatorul de încredere al Comisiei Europene sugerează că punctul minim al recesiunii a fost atins. Analiștii estimează totuși o recesiune ușoară pentru 2026, cu o revenire a PIB în 2027, pe măsură ce salariile reale își revin și investițiile publice rămân la niveluri record pentru a absorbi proiectele PNRR, care a înregistrat o supra-contractare de 20 de miliarde de euro.
Dincolo de aceste progrese, noul guvern moștenește vulnerabilități structurale care se adâncesc. Cea mai severă criză este în energie: ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din cauza secării Dunării, iar starea de criză energetică a fost prelungită până la 30 septembrie. România pierde astfel cel puțin 20% din producția de energie electrică, în cel mai optimist scenariu de repornire a centralei. În industrie, zeci de mii de locuri de muncă dispar la fiecare șase luni, iar șomajul a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. În plus, condițiile financiare globale s-au înăsprit puternic, iar contextul geopolitic și de securitate din proximitatea României este mai complex ca oricând.
Toate acestea se reflectă în percepția piețelor: obligațiunile României sunt tratate ca singurele titluri «junk» din Uniunea Europeană, cu un risc de neplată considerat mai mare decât al unor țări precum Oman sau Indonezia. În acest context, noul guvern are un mandat complicat, indiferent de durata sa, iar miza deficitului pentru 2027 devine crucială pentru menținerea ratingului investment-grade. Investitorii nu urmăresc doar reducerea deficitului din acest an, ci și continuarea tendinței în bugetul pentru 2027, ceea ce va necesita măsuri suplimentare de consolidare fiscală și reforme structurale.