Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat duminică seara demisia sa, cu aproximativ șapte luni înainte de încheierea mandatului, într-un moment în care țara se află deja în campanie pentru alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie. Decizia deschide calea unor alegeri prezidențiale anticipate și marchează o schimbare importantă la conducerea statului, după 12 ani în care Vučić a fost una dintre figurile dominante ale puterii politice din Serbia, mai întâi ca premier și apoi ca președinte.
Vučić și-a încheiat astfel anticipat cel de-al doilea mandat prezidențial, pe care nu l-ar mai fi putut prelungi, întrucât Constituția Serbiei nu îi permite un al treilea mandat consecutiv. El anunțase încă din vară că intenționează să renunțe la funcție și că Serbia va organiza alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate. Duminică, în fața clădirii Președinției din centrul Belgradului, s-au adunat sute de susținători ai săi înaintea anunțului. Liderul sârb le-a transmis că este ultima sa seară în sediul prezidențial și s-a declarat mândru de realizările perioadei în care s-a aflat la conducerea statului.
După plecarea lui Vučić, atribuțiile de șef al statului vor fi exercitate interimar de Ana Brnabić, președinta Parlamentului dizolvat și una dintre figurile importante ale Partidului Progresist Sârb (SNS). Potrivit legislației sârbe, alegerile prezidențiale trebuie organizate în cel mult trei luni de la demisia șefului statului. Vučić a declarat că primul tur al prezidențialelor ar urma să aibă loc până la sfârșitul lunii decembrie, la mai mult de o lună după scrutinul parlamentar din 25 octombrie. Sârbii vor merge astfel de două ori la urne în acest an.
Demisia nu înseamnă însă retragerea lui Aleksandar Vučić din politică. Dimpotrivă, aceasta îi permite să intre în competiția pentru conducerea viitorului guvern. Alegerile parlamentare anticipate sunt programate pentru 25 octombrie, după ce Vučić a dizolvat Parlamentul la începutul lunii septembrie. Dacă Partidul Progresist Sârb și aliații săi vor putea forma viitoarea majoritate parlamentară, Vučić ar putea fi desemnat premier. El a făcut apel la o concentrare deplină asupra alegerilor parlamentare, afirmând că acestea vor hotărî drumul pe care îl va urma Serbia.
În scrutinul din octombrie, SNS și aliații săi se confruntă, printre alții, cu mișcarea anticorupție condusă de studenți, Students Win, și cu European Serbia, o alianță a unor formațiuni de opoziție cu orientare pro-occidentală. Principalele formațiuni și alianțe de opoziție nu și-au stabilit încă toți candidații pentru scrutinul prezidențial. Alegerile au loc după aproape doi ani de proteste anticorupție, declanșate după prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie soldată cu moartea a 16 persoane. Administrația lui Vučić s-a confruntat constant cu aceste manifestații, care au devenit un factor important în peisajul politic sârb.
Serbia intră astfel în ultimele luni ale anului 2026 cu o conducere prezidențială interimară și cu două confruntări electorale care vor determina atât componența viitorului Parlament și Guvern, cât și succesorul lui Aleksandar Vučić la șefia statului. Miza este dublă: pe de o parte, viitorul politic al lui Vučić, care încearcă să treacă de la președinție la conducerea executivului; pe de altă parte, direcția pe care o va lua Serbia într-un context marcat de tensiuni sociale și de așteptări mari din partea electoratului.
3