Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a prezentat la Adunarea Generală a ONU de la New York un plan prin care Strâmtoarea Ormuz ar putea fi redeschisă în șapte zile, cu condiția ca Statele Unite să reducă presiunea militară și să ridice blocada navală asupra porturilor iraniene. Propunerea a fost transmisă părții americane prin intermediari din Qatar, potrivit informațiilor prezentate de The Independent și BBC.
Planul iranian prevede redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea negocierilor asupra programului nuclear al Teheranului. În schimb, Teheranul solicită Statelor Unite ridicarea blocadei navale, renunțarea la sancțiunile asupra petrolului și respectarea unei încetări a focului care să includă și Libanul. Araghchi a declarat că, în cazul acceptării condițiilor, ar urma să înceapă o perioadă de șapte zile la finalul căreia navigația prin strâmtoare ar putea reveni la normal. «Dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, strâmtoarea poate fi redeschisă, iar traficul maritim normal poate fi restabilit în șapte zile. Alegerea aparține acum Statelor Unite», a spus ministrul iranian.
Un oficial american citat de Reuters a descris discuțiile desfășurate prin intermediari drept «pozitive și constructive», confirmând că acestea vizează inclusiv programul nuclear iranian. Același oficial a precizat însă că SUA consideră că se află într-o poziție puternică în Strâmtoarea Ormuz și «nu se grăbesc» să accepte termenii propuși de Teheran. Situația rămâne neclară în privința răspunsului oficial al Washingtonului.
The Independent citează Wall Street Journal, care, la rândul său, invocă oficiali americani nenumiți potrivit cărora Donald Trump ar fi respins oferta. Președintele american ar fi sceptic că Iranul își va respecta angajamentele și le-ar fi spus colaboratorilor că vede drept probabilă o nouă campanie de bombardamente. Potrivit aceleiași relatări, Trump s-ar aștepta la o posibilă reluare a ostilităților după alegerile americane de la jumătatea mandatului din noiembrie. Informația este atribuită oficialilor citați anonim și nu reprezintă un anunț public al președintelui american.
Poziția prudentă față de o nouă înțelegere se înscrie în linia publică adoptată recent de Trump. În discursul susținut la Adunarea Generală a ONU, președintele SUA a reiterat că Washingtonul nu va accepta ca Iranul să obțină o armă nucleară. Reuters relata pe 22 septembrie că Trump nu manifestase atunci interes pentru reluarea imediată a negocierilor, în pofida semnalelor transmise de Teheran, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio indicase disponibilitatea pentru dialog.
Planul iranian se bazează pe un memorandum de înțelegere semnat de cele două țări în iunie, care prevedea încetarea operațiunilor militare, ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și măsuri de relaxare a sancțiunilor. Iranul urma, la rândul său, să faciliteze trecerea în siguranță a navelor comerciale prin strâmtoare. Acordul nu a rezistat: atacurile au fost reluate, iar traficul prin Ormuz a rămas grav perturbat. Războiul a început pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene asupra Iranului. Teheranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului și unor baze americane din regiune și a restricționat trecerea navelor prin Ormuz.
Miza depășește relațiile dintre Washington și Teheran. Înainte de război, prin Strâmtoarea Ormuz trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate consumate la nivel mondial. Blocarea rutei a provocat fluctuații puternice ale prețurilor energiei, cu implicații directe pentru aprovizionarea și prețurile internaționale ale petrolului. Deocamdată, Iranul așteaptă un răspuns oficial la propunerea prezentată la New York, în condițiile în care mesajele venite dinspre Washington indică simultan continuarea contactelor prin intermediari și menținerea unei presiuni puternice asupra Teheranului.
3